Cum pune UE presiuni pe România: deciziile CJUE, mai importante ca cele ale CCR. Avertismentul magistraților

Bruxellesul continuă să-și mărească influența în statele membre UE. Trei asociații ale magistraților din țara noastră au avertizat în această săptămână că România riscă o procedură de infringement şi sancţiuni financiare „severe” dacă nu se conformează Hotărârii Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), potrivit căreia dreptul UE trebuie să aibă întâietate, în detrimentul legislației naționale.

Liderii UE pun presiune pe judecătorii naționali să lase neaplicate deciziile CCR-ului (Curții Constituționale) care este contrară acestui drept, fără a fi expuşi riscului de a le fi angajată răspunderea disciplinară.

Mai exact, marțea trecută, CJUE a transmis faptul că se opune jurispridenței Curții Constituționale în măsura în care aceasta, coroborată cu dispoziţiile naţionale în materie de prescripţie, creează un risc sistemic de impunitate a faptelor care constituie infracţiuni grave de fraudă care aduce atingere intereselor financiare ale UE sau de corupţie.

De asemenea, asociațiile de magistrați din România cer libertate totală, prin eliminarea cât mai rapidă a Secției Speciale de Investigație a Infracțiunilor în Justiție (SIIJ).

Partidul AUR se opune deciziei Curții de Justiție a UE privind CCR

Partidul AUR este singurul din Parlament care și-a exprimat dezaprobarea față de decizia CJUE. George Simion și Claudiu Târziu susțin că poziția CJUE este „un veritabil atac” la independența României.

„Dacă Germania, Ungaria şi Polonia au reacţionat până acum în sensul ignorării anumitor semnale primite de la Bruxelles, iată că România se vede pusă în situaţia de a ignora chiar o decizie a CJUE, pentru a fi în rândul statelor suverane membre ale UE. CCR s-a pronunţat clar: numai după revizuirea Constituţiei, poate fi aplicată o astfel de hotărâre. Art. 11 alin. 3 din Constituţia României prevede că, dacă în tratate există dispoziţii contrare Constituţiei României, acestea vor putea fi ratificate numai după revizuirea Constituţiei, iar art. 148 din Constituţia României plasează dreptul UE deasupra legislaţiei României, dar nu deasupra Constituţiei României.

În acelaşi timp, chiar CCR analizează constituţionalitatea legilor şi ordonanţelor din punctul de vedere al respectării art. 148 din Constituţie, adică supremaţia dreptului UE. Judecătorul naţional de drept comun nu poate să nu aplice o decizie a CCR, deoarece aceasta este general obligatorie pentru toate autorităţile, instituţiile şi cetăţeni, iar dacă nu o aplică, înseamnă că greşeşte şi trebuie să fie sancţionat”, a declarat senatorul Claudiu Târziu, co-preşedinte AUR, citat în comunicat.