"Cozile umilinţei”: Furia românilor care au stat şi opt ore la coadă pentru a vota, dar şi a celor care nu au reuşit să voteze s-au transformat într-un bulgăre de zăpadă al revoltei

Relația Guvernului cu românii din diaspora nu este tocmai cordială. Revolta celor plecați la muncă în străinătate a început în 2012, după referendumul de demitere a lui Traian Băsescu, atunci când s-a încercat scoaterea diasporei de pe listele permanente pentru a se întruni cvorumul necesar validării scrutinului, și s-a amplificat la alegerile din 2014, atunci când românii din străinătate nu au fost lăsați să voteze.

După alegeri, atenţia alegătorilor s-a mutat pe modificarea legilor electorale. Sub efectul înfrângerii clare de la alegerile prezidenţiale din noiembrie 2014, Victor Ponta a promis alegătorilor din diaspora că, la următoarele alegeri, vor putea vota fie prin corespondenţă, fie electronic, tocmai pentru a asigura buna funcţionare a scrutinului electoral şi pentru a asigura că fiecare alegător îşi va putea exprima votul. Legea care promitea să rezolve problema votului în diaspora nu a fost votată nici până acum. Și au trecut 6 luni de la alegerile prezidențiale.

„Imediat după ce Guvernul Ungureanu a căzut şi Victor Ponta îşi forma echipa de guvernare, FADERE – Federaţia asociaţiilor de români din Europa a trimis o scrisoare către noul prim ministru, în care l-a informat cu privire la problemele cu caracter general pe care românii din diaspora le au. După trei ani de guvernare, constatăm că niciuna dintre doleanţele românilor din afara graniţelor nu a fost ascultată. Mai mult de atât, situaţia românilor din diaspora este mai rea ca acum trei anI”, acuză FADERE, în deschiderea unei analize pe opt puncte a relaţiei guvernului cu diaspora, scrie Gândul