Cândva un important centru economic al regiunii, Focșani a ajuns astăzi simbolul declinului care afectează tot mai multe orașe din România. La aproape 37 de ani de la Revoluție, depopularea accelerată și lipsa investițiilor au schimbat radical fața multor comunități.
Tot mai multe afaceri s-au închis, iar străzile au devenit tot mai goale de la an la an. Specialiștii avertizează că municipiul reședință al județului Vrancea se apropie periculos de un colaps financiar și administrativ.
Tot mai mulți oameni aleg să plece din Focșani, iar efectele se văd tot mai clar în fiecare cartier al orașului. Cândva considerat unul dintre cele mai importante centre urbane din zona Moldovei, municipiul traversează acum o perioadă de declin accentuat. Lipsa investițiilor, oportunitățile reduse și problemele economice tot mai mari au contribuit la această situație alarmantă.
În ultimele două decenii, populația Focșani a scăzut dramatic. Dacă în anul 2002 municipiul avea peste 102.000 de locuitori, în 2011 numărul acestora ajunsese la aproximativ 79.000. Datele din 2022 arată că în oraș mai locuiau doar în jur de 67.000 de persoane, ceea ce înseamnă o pierdere de peste 35.000 de oameni în numai 20 de ani.
Cei care pleacă sunt, în special, tinerii care nu mai găsesc motive să rămână. Mulți aleg marile orașe din țară pentru studii și locuri de muncă mai bine plătite, iar alții își construiesc viitorul direct în străinătate. Locuitorii spun că salariile mici reprezintă una dintre cele mai mari probleme ale orașului. Mulți se plâng și de infrastructura slab dezvoltată, dar și de lipsa perspectivelor pentru familiile tinere. Din cauza acestor dificultăți, Focșani a devenit pentru mulți un loc tot mai greu de trăit. În unele cartiere, după lăsarea serii, străzile rămân aproape goale, iar atmosfera amintește de cea a unui oraș abandonat, notează Playtech.
Pe lângă scăderea dramatică a populației, Focșani se confruntă și cu probleme financiare tot mai grave. În ultimele luni, administrația locală a tras mai multe semnale de alarmă privind lipsa banilor necesari pentru funcționarea normală a orașului. Situația s-a agravat după ce bugetul local a fost respins de mai multe ori în Consiliul Local. Din cauza acestor blocaje, au apărut întârzieri în plata unor cheltuieli importante și probleme administrative serioase.
Edilul Cristi Valentin Misăilă declara la începutul anului că Primăria ajunsese să funcționeze aproape exclusiv din taxele și impozitele colectate zilnic de la populație și firme. Potrivit edilului, veniturile încasate nu mai erau suficiente pentru acoperirea cheltuielilor curente ale municipiului. Autoritățile locale au recunoscut că existau dificultăți inclusiv în plata burselor pentru elevi și a indemnizațiilor destinate persoanelor cu dizabilități. Problemele financiare afectau și plata utilităților pentru școli, instituții publice și cămine de bătrâni.
Mai mult decât atât, administrația locală avertiza că unele instituții riscau să rămână fără apă, căldură sau iluminat public din cauza întârzierilor la plată. Pentru mulți locuitori, aceste probleme confirmă faptul că orașul traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimele decenii.