Val fără precedent de pensionări în administrația publică. Peste jumătate dintre actualii salariați vor ieși din sistem în următorii 15 ani

Administrația publică din România se confruntă cu un dezechilibru major între generații. Cifrele ridică tot mai multe semne de întrebare pentru următorii ani. Potrivit unui raport publicat de Guvern, aproximativ 55% dintre angajații din sistemul public au vârste între 45 și 59 de ani, ceea ce arată că o mare parte dintre actualii salariați se apropie de pensionare.

Cele mai numeroase categorii sunt chiar cele aflate aproape de ieșirea din activitate. Peste 218.000 de angajați au între 45 și 49 de ani, aproape 219.000 se află în grupa 50–54 de ani, iar alți peste 207.000 au vârste între 55 și 59 de ani. În contrast puternic, tinerii sunt mult mai puțin prezenți în administrație. În categoria de vârstă 20–24 de ani sunt puțin peste 20.000 de angajați, iar între 25 și 29 de ani numărul acestora ajunge la aproximativ 62.800.

Raportul atrage atenția că structura actuală de vârstă poate crea probleme serioase pentru instituțiile statului în următorii 10–15 ani. În multe domenii, cei mai experimentați angajați sunt și cei aflați aproape de pensionare. Astfel, o mare parte din expertiza acumulată în administrație riscă să dispară într-un timp relativ scurt. Specialiștii avertizează că valul de pensionări ar putea agrava dificultățile deja existente legate de recrutare și deficitul de personal, notează stirileprotv.ro.

Poate deveni valul de pensionări o șansă pentru reforma administrației

Raportul arată că valul de pensionări ar putea deveni un moment important pentru reformarea administrației publice. Autorii documentului susțin că îmbătrânirea personalului poate oferi statului șansa de a reduce treptat dimensiunea aparatului administrativ.

În același timp, procesul ar putea fi însoțit de reforme de digitalizare și automatizare a serviciilor publice. Astfel, multe dintre posturile eliberate prin pensionare ar putea să nu mai fie ocupate automat.

Analiza vorbește și despre reorganizarea instituțiilor, comasarea unor structuri și eliminarea activităților repetitive care pot fi automatizate.

Cât de mare este, de fapt, aparatul bugetar din România

România avea în 2024 peste 5,7 milioane de salariați, potrivit datelor Ministerului Muncii. În același timp, numărul contractelor individuale de muncă a trecut de 6,7 milioane, cu peste 700.000 mai mult decât în urmă cu un deceniu. Din totalul angajaților, peste 1,3 milioane lucrau în sectorul public în luna martie. Cei mai mulți, aproximativ 836.700, erau încadrați în administrația publică centrală, iar aproape 470.000 activau în administrația locală. Restul posturilor se regăsesc în instituții finanțate integral sau parțial din bugetele locale ori din venituri proprii.

Educația rămâne unul dintre cele mai mari domenii din sectorul public. Peste 308.000 de persoane sunt angajate direct în cadrul Ministerului Educației, iar alte aproximativ 75.000 de posturi apar în învățământul preuniversitar și universitar. Un număr mare de angajați se regăsește și în structurile de ordine publică și apărare. Ministerul Afacerilor Interne are peste 125.000 de angajați, în timp ce Ministerul Apărării Naționale depășește 76.000 de salariați.

Chiar și așa, România are unul dintre cele mai mici procente de angajați la stat din Uniunea Europeană. Bugetarii reprezintă doar 13,6% din totalul forței de muncă, aproape la jumătate față de media europeană, estimată la aproximativ 23%.