Câciu: „Instituțiile au lansat tot felul de achiziții. De ce nu le-au făcut înainte dacă erau atât de necesare? / Investițiile nu s-au făcut la aceeași viteză cu restul cheltuielilor” / Ce spune ministrul despre ‘gaura’ din buget (VIDEO)

Adrian Câciu (PSD), ministrul de Finanțe, a declarat luni, pentru B1 TV, că Ordonanța adoptată recent de Guvern spre reducerea cheltuielilor bugetare nu e una îndreptată împotriva românilor ori a economiei, ci pur și simplu e menită să temporizeze din cheltuielile instituțiilor cu bunurile, serviciile și angajările.

Acesta a precizat că măsurile sunt necesare acum, pentru ca situația să nu devină mai dificilă în 6 – 9 luni.

Câciu a mai spus că nimeni nu ar fi avut vreo problemă cu aceste cheltuieli, dacă investițiile s-ar fi făcut cu aceeași viteză.

Întrebat despre ”gaura” de 20 de miliarde din buget, ministrul a răspuns: „Dacă vrem să tratăm așa lejer și plastic… Da, deficitul public e diferența dintre cheltuieli și venituri. Evident că ai un deficit pe care ți l-ai asumat ca țară. Anul acesta, dincolo de ponderea în PIB de 4,4, valoarea nominală e undeva la 70 de miliarde de lei. Acum, ți-ai asumat guvernamental acest lucru și în fața Comisiei Europene că vei avea acest deficit. Nu trebuie tratat, să folosesc același cuvânt, ca gaură. E un deficit asumat, pe care trebuie să-l diminueazi în anii viitori”.

Câciu a mai afirmat că, într-adevăr, „am avut o situație mai complicată în ianuarie și februarie, o reducere a consumului, dar în martie și aprilie lucrurile au început să se dezghețe”.

Câciu, despre ”gaura” din buget, finanțele țării și măsurile de economisire

Declarațiile făcute de ministrul Câciu în cadrul emisiunii „Bună, România!”, moderată de Radu Buzăianu și Răzvan Zamfir, pe B1 TV:

• Această titulatură (de Ordonanță a Austerității) a fost preluată de membrii de la un anumit canal de știri și a devenit un fel de laitmotiv că e vorba de austeritate Cumva s-a dus ca mesaj că această Ordonanță are măsuri împotriva…sau care se adresează cetățenilor, economiei.
• Nici pe departe. Practic de când am discutat în coaliție cum stăm pe primul trimestru, am zis să luăm măsuri de temporizare, e bun și cuvântul chibzuială, așa încât ordonatorii de credite să temporizeze chetuielile acestea mai ales cu bunurile și serviciile și partea de angajări.
• Sunt niște reforme care trebuie să vină anul acesta. Lucrurile arată puțin controvsersat. Pe de o parte, o să fie o reformă a salarizării. Aveam creșteri de salarii unele peste altele, de sporuri, angajări peste angajări, în contextul în care salarizarea unitară trebuie să fie o reformă și încadrabilă în jalon, în țintele din PNRR. Sunt elemente care trebuie acolo ajustate
• Chestiunea cu bunurile și serviciile… După ce am anunțat că vom lua măsuri, am văzut că instituțiile au lansat tot felul de achiziții, întrebarea fiind de ce nu le-au făcut înainte dacă erau atât de necesare.
• Despre cazul mașinilor luate de ministerul Muncii și excepțiile din Ordonanță: Sunt cele care sunt din fonduri europene, achizițiile de mașini, mobilier, birotică, și cele din programul Rabla. Până la urmă, programele Rabla și Rabla Plus urmăresc înlocuirea parcului auto cu autovehicule nepoluante.
• De ce dăm OUG dacă nu există nicio gaură în buget? A existat o încetinire a încasărilor pe veniturilor bugetare. Ceea ce declară cei care plătesc taxe și impozite e egal cu estimatul din buget cu programatul la 4 luni cumulat. Deci cei care plătesc taxe, își declară taxele. Există întârzieri la încasare, dar acest lucru se reglează de către ANAF și Autoritatea Vamală Română. Aș fi putut să înțeleg că facem toate cheltuielile din buget, atât timp cât făceam și cheltuielile de investiții la aceeași viteză cu ce s-a programat. Atunci puteam înțelege achiziții de bunuri, servicii, mașini, că duduie țara. Deși suntem peste anul trecut cu vreo 50% la investiții, asumarea pe anul acesta e foarte curajoasă. Dacă lucrurile ar fi mers în proporționalitate directă investiuții vs alte cheltuieli, nu cred că ar fi fost nimeni ”hai să chibzuim cheltuielile”. Vrem să se recupereze viteza de realizarea investițiilor. Automat atunci vom avea venituri mai mari la buget, poate o creștere economică chiar mai mare.
• Această Ordonanță trebuie privită și din altă perspectivă: e în pregătirea rectificării.
• Despre discuțiile privind ”gaura” de 20 de miliarde din buget: Am ajuns chiar la constatări că deficitul public e gaură. Dacă vrem să tratăm așa lejer și plastic… Da, deficitul public e diferența dintre cheltuieli și venituri. Evident că ai un deficit pe care ți l-ai asumat ca țară. Anul acesta, dincolo de ponderea în PIB de 4,4, valoarea nominală e undeva la 70 de miliarde de lei. Acum, ți-ai asumat guvernamental acest lucru și în fața Comisiei Europene că vei avea acest deficit. Nu trebuie tratat, să folosesc același cuvânt, ca gaură. E un deficit asumat, pe care trebuie să-l diminueazi în anii viitori. Eu am spus că avem o încetinire la încasări sau o diferență de încasări față de programatul pe trei luni de 4,6 miliarde de lei. Asta era constatarea de la finalul lunii martie. La finalul lunii aprilie, când încasările au început să-și revină, lucrurile s-au mai estompat, încep să fie mai mici diferențele. Asta se referă la ce ar fi trebuit să facă instituțiile abilitate să colecteze taxele românilor, pentru a asigura veniturile necesare pentru finanțarea cheltuielilor așa cum sunt ele finanțate.
• Rațional e să te uiți la situație și să te adaptezi, că altfel intri într-o zonă în care n-o mai poți controla. Dacă o lași să funcționeze așa la 6 – 9 luni, să n-o mai poți repara.
• Ordonanța are un impact bugetar undeva la 5,3 miliarde, suntem în zona acelei nu recuperării… dar nu mai faci cheltuieli.
• Comisia Europeană a dat o nouă prognoză pentru România, îmbunătățită față de prognoza de iarnă, în sensul că ne arată că vom avea o creștere economică de 3,2.
• Am avut o situație mai complicată în ianuarie și februarie, o reducere a consumului, dar în martie și aprilie lucrurile au început să se dezghețe.
• La prognoza Comisiei Europene de azi o să vedeți o reducere a creșterii economcie pe 2024, în prognoza anterioară era 4,8, acum e 3,5. Practic, crește prognoza pe anul acesta, dar îți dă jos puțin creșterea economică pe 2024.
• Nu suntem într-o situație de pace economică în lume. (…) Toate țările din jurul nostru o să aibă creșteri economice sub 1%, cu excepția Bulgariei, care e prognozată să crească cu 1,5%.
• La fel în Europa, avem o creștere economică foarte lentă, care e mai mult o stagnare. Deci presiuni recesioniste se mențin, contextul e încă unul destul de complicat și atunci trebuie să te adaptezi.
• Inflația era prognozată să fie mai mare, dar deja la martie e la 11,2%, iar la final de an va fi 7.
  Au rămas în picioare tot ce înseamnă investiții cu fonduri UE, cu PNRR și investițiile din fonduri publice.