Un român transgender a dat în judecată statul la CJUE pentru că nu mai vrea să figureze ca femeie în acte

Un transgender cu dublă cetățenie, română și britanică, a depus plângere la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) și acuză România că îi încalcă drepturile.

Un transgender a reclamat Rumânia la CJUE

„M-am întors din Cluj la aeroport s-a uitat la buletin și mi-a cerut să mă întorc să mă vadă și din profil. M-a întrebat dacă vreau să-mi fac operații sau alte chestii a fost un moment de circ. Când mi-a dat înapoi buletinul, am trecut de graniță fără demnitate”, a spus Arian Mirzarafie-Ahi potrivit Asociației Accept, citată de Știrile ProTV.

Arian Mirzarafie-Ahi s-a născut în Cluj, dar la 16 ani a emigrat cu familia în Regatul Unit și a devenit cetățean britanic. În 2016, Arian a început tranziția legală ca să-și schimbe numele și sexul din documente. După patru ani, autoritățile britanice i-au admis cererea. În cazul României, au trecut trei ani și bărbatul n-a primit răspunsul dorit.

Prin urmare, Arian Mirzarafie-Ahi a dat în judecată Direcția pentru Evidența Persoanelor și Primăria Cluj-Napoca pentru că au refuzat să-i treacă în documentele românești sexul, prenumele și CNP-ul în acord cu identitatea lui și e obligat în continuare să aibă acte în care figurează ca femeie. Magistrații români au suspendat procesul și așteaptă acum decizia CJUE.

„Cazul nostru e despre a-ți prezenta un document corespunzător. Pro au argumentat Comisia Europeană, Germania, Olanda, chiar și Polonia și guvernul Greciei, dar în scris”, a declarat avocata Iustina Ionescu, pentru Știrile Pro TV.

CEDO a obligat România să protejeze familiile gay

În mai 2023, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) a obligat România să protejeze familiile formate din persoane de același sex. În Parlament există două proiecte de lege, dar niciunul nu a fost supus votului până acum.

„CEDO ca și în cauza împotriva Italiei sau împotriva Greciei solicită statelor care nu au nicio reglementare juridică de recunoaștere și protecție a cuplurilor de același sex să adopte o astfel de legislație. Dar Curtea nu spune prin ce instituție să facă acest lucru și aici dacă statele în cauză doresc să mențină instituția căsătoriei pentru cuplurile de sex diferit pot să facă acest lucru, făcând trimitere la tradiții și alte aspecte ce țin de specificul statului în cauză. Alternativ, printr-o altă instituție juridică, la latitudinea statului în cauză să creeze și să aleagă această instituție juridică, să recunoască și să protejeze cuplurile de același sex. Aceste state care nu permit căsătoria persoanelor de același sex au ales instituția juridică a parteneriatului civil. (…) În cazul parteneriatului civil avem o evidență a acestor cupluri, o reglementare a bunurilor care rezultă din această relație. Vorbim de o familie în sens juridic”, a explicat anul trecut, pentru B1 TV, președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), Csaba Asztalos.