Ion Cristoiu, despre răspunsul Armark, care dezvăluie că Guvernul Dacian Cioloș a negociat cele 11 milioane de euro de la Buget pentru „Cumințenia Pământului” în doar trei zile

Jurnalistul Ion Cristoiu a ales să vorbeasă în postarea zilnică de pe blogul personal despre „Cumințenia Pământului”. După de a postat despre Afacerea Cumințenia Pămîntului, jurnalistul a primit un răspuns de la Artmark.

„E ca și cum aș fi întrebat pe cineva de ce mi-a șterpelit portofelul și mi-ar fi răspuns un trecător nimerit întîmplător pe acolo că șterpelitorul nu-și înșală nevasta. Curios lucru! O firmă privată se grăbește să se explice”, a precizat Cristoiu, în urma răspunsului primit.

Însă Guvernul nu a venit cu un răspuns referitor la achiziționarea „Cumințeniei Pământului”

„Orice Guvern și cu atît mai mult un Guvern tehnocrat din lumea civilizată e dator să facă transparentă orice acțiune în urma căreia statul trebuie să dea bani. Afacerea Cumințenia Pămîntului înseamnă 11 milioane de euro. Fiind vorba de banii cetățenilor, Guvernul era obligat să ne demonstreze c-a negociat la sînge, din perspectiva celui care dă banii și nu din perspectiva celui care-i primește”, a mai scris jurnalistul.

„Suma de 11 milioane de euro a fost negociată între 11-14 martie 2016, în doar trei zile”, este concluzia în urma răspunsului Artmark.

„Dacă n-o cumpără statul – a susținut ministrul Culturii, Cumințenia Pămîntului va fi cumpărată de un particular din România și prin asta Poporul român nu va putea s-o vadă la Muzeu. Asta-i bună!”, a menționat Cristoiu.

La întrebările jurnalistului au răspuns Artmarkt și avocatul al familiei proprietare.

„În primul rând – nu Artmark. Au fost două comisii de negociere, două procese distincte de negociere. Primul octombrie 2014-octombrie 2015, finalizat cu un eșec, al doilea 11-14 martie 2016, finalizat cu învoială. Artmark nu a participat la al doilea proces de negocieri, cel finalizat cu rezultat.
Renunțarea la mandat s-a agreat cu familia proprietară în 28 februarie și s-a formalizat prin înregistrare la Ministerul Culturii în 10 martie 2016, înainte începerea negocierilor cu noua comisie numită de Guvern și condusă de Ministrul Culturii”, a fost unul dintre răspunsurile Artmark.

„De ce Artmark la prima negociere cu statul?
Pentru că Artmark a semnat în iulie 2014 un acord de intermediere cu familia proprietară în vederea promovării și punerii în vânzare a sculpturii (la un preț de 20 milioane euro). De ce intermediere? Pentru că așa funcționează piața de artă, colecționarii care vând nu se întâlnesc pur și simplu cu colecționarii care cumpără, ci folosesc platforme de intermediere, de punere în contact, precum casele de licitații, galeriile, târgurile de artă.
Legea patrimoniului prevede însă că atunci când un bun cultural este clasat în tezaurul patrimoniului național cultural, statul are posibilitatea de a exercita preempțiunea, adică preferința la achiziție (la un preț de piață, nu la un preț la alegere). Dacă statul nu o exercită, în termen de 30 de zile de la notificarea vânzării, proprietarul poate să o vândă unui colecționar privat, la un preț cel puțin egal cu cel refuzat de stat.
Notificarea vânzării, în vederea exercitării preempțiunii, se face de către un operator cultural autorizat de Ministerul Culturii, în speță Artmark. De aceea Artmark a fost implicat în procedura de preemțiune, pentru că îl implică legea patrimoniului. Statul a dorit să se asigure, prin legea patrimoniului, că este notificat și are posibilitatea să își exprime preempțiunea, să achiziționeze opere importante, cu mesaj educativ, pentru expozițiile publice. În felul acesta statul nu pierde trasabilitatea operelor clasate în tezaur, are șansa achiziționării lor, nu se pierd în neant”, a fost un alt răspuns oferit de Altmark