Sfântul Dimitrie Basarabov, prăznuit astăzi. Cine a fost și ce bucate se pun pe masă pe 27 octombrie

Sfântul Dimitrie Basarabov s-a născut în secolul al XIII-lea, în satul Basarbovo din Bulgaria, într-o familie de țărani credincioși și simpli. Încă din tinerețe, el s-a remarcat prin bunătate, blândețe și o credință puternică în Dumnezeu, evitând plăcerile lumești și păcatul. Dorind să se apropie mai mult de divinitate, Sfântul Dimitrie a ales să ducă o viață retrasă, dedicată rugăciunii și postului aspru. El s-a stabilit într-o peșteră de lângă râul Lom, unde a trăit în deplină smerenie și comuniune cu Dumnezeu, departe de oameni. În toți anii petrecuți acolo, s-a rugat neîncetat pentru pace, iertare și mântuirea sufletelor celor care îl căutau cu credință.

După moartea sa, trupul sfântului a rămas neputrezit, iar mai târziu a fost descoperit în chip minunat în apele râului Lom. Minunea descoperirii sale a fost privită ca un semn divin, iar oamenii au început să-l cinstească pentru viața sa curată.

Cum au ajuns moaștele sale la București

Moaștele Sfântului Dimitrie Basarabov au ajuns la București în anul 1774, în contextul războiului ruso-turc ce afecta întreaga regiune balcanică. Un general rus, impresionat de evlavia poporului și de minunile atribuite sfântului, a hotărât să salveze sfintele relicve de la profanare. La rugămintea creștinilor români, moaștele au fost aduse cu mare grijă și respect în Țara Românească, ca semn al credinței comune.

Ele au fost primite cu procesiuni, rugăciuni și lumânări aprinse, fiind considerate o binecuvântare pentru poporul greu încercat de război. După sosirea lor, moaștele au fost așezate în Catedrala Patriarhală din București, locul unde se află și în prezent. De atunci, Sfântul Dimitrie Basarabov este cinstit ca ocrotitor spiritual al Capitalei României și apărător al credincioșilor bucureșteni.

Ce mâncăruri pregătesc creștinii pe 27 octombrie

În ziua 27 octombrie, gospodinele merg la biserică pentru a sfinți și a împărți bucate pregătite cu credință. Această tradiție reprezintă un gest de pomenire pentru cei adormiți și un semn de recunoștință față de binecuvântările primite. Pe mesele credincioșilor se regăsesc coliva, colacii, nucile, prunele uscate, stafidele și fructele proaspete de toamnă.

De asemenea, se pregătesc mâncăruri tradiționale precum sarmale, tocăniță de legume sau cu carne, dar și zacuscă aromată. Pentru desert, gospodinele coc plăcinte fragede cu dovleac sau cu mere, simboluri ale belșugului și ale recunoștinței către Dumnezeu.