Nicușor Dan trimite la CCR o lege uitată 5 ani la Cotroceni. De ce a fost blocată în mandatul lui Iohannis

Lege uitată la Cotroceni. Președintele Nicușor Dan a sesizat Curtea Constituțională cu privire la o lege adoptată în 2018, dar care nu a mai fost promulgată niciodată. Proiectul legislativ a fost trimis la Cotroceni în iunie 2020, în timpul mandatului lui Klaus Iohannis, și a rămas blocat acolo până acum.

Lege uitată la Cotroceni. Ce lege a fost redescoperită după cinci ani

Potrivit Administrației Prezidențiale, este vorba despre Legea privind completarea art. III din Legea nr. 72/2011 pentru modificarea și completarea Legii nr. 45/2009 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”.

”La data de 22 iunie 2020, Parlamentul României a transmis Președintelui României, în vederea promulgării, Legea privind completarea art. III din Legea nr. 72/2011 pentru modificarea și completarea Legii nr. 45/2009 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” și a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare (PL-x nr. 493/2018).”, potrivit unui anunț al Administrației Prezidențiale.

Lege uitată la Cotroceni. Cine a inițiat-o și de ce a fost contestată

Inițiativa le aparține foștilor parlamentari PSD, Doina Silistru și Alexandru Stănescu, care, între timp, nu mai fac parte din legislativ. În 2020, Klaus Iohannis a cerut reexaminarea legii, însă, Parlamentul a adoptat din nou textul în aceeași formă, ignorând solicitarea sa.

Această situație a mai fost întâlnită și în alte cazuri similare, menționate de CCR, cum ar fi Decizia nr. 536/2016 sau Decizia nr. 442/2015, când legi contestate după respingerea reexaminării au fost declarate neconstituționale în ansamblu.

Ce a transmis Administrația Prezidențială

„- Președintele României a sesizat Curtea Constituțională după ce în prealabil formulase cerere de reexaminare a legii, iar Parlamentul a respins respectiva cerere, adoptând legea în forma inițială (Decizia nr. 32/2018, Decizia nr. 63/2018, Decizia nr. 536/2016, Decizia nr. 442/2015, Decizia nr. 1/2015, Decizia nr. 183/2014, Decizia nr. 56/2014).

Cu titlu exemplificativ, prin Decizia nr. 183/2014, Curtea a constatat că sesizarea formulată îndeplinește condițiile prevăzute de art. 146 lit. a) teza întâi din Constituție atât sub aspectul obiectului său, fiind vorba de o lege adoptată și nepromulgată încă, cât și sub aspectul titularului dreptului de sesizare, aceasta fiind semnată de Președintele României. Prin Decizia nr. 536/2016, Curtea Constituțională a admis o sesizare a Președintelui României declarând Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali neconstituțională, în ansamblul său după ce, în prealabil, Parlamentul respinsese cererea de reexaminare formulată de Președinte în temeiul art. 77 alin. (2). În mod similar, prin Decizia nr. 442/2015, Curtea a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de Președinte ulterior respingerii, de către Parlament, a unei cereri de reexaminare potrivit art. 77 alin. (2), și a constatat că Legea pentru modificarea Legii serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006 este neconstituțională.

În cuprinsul acestei decizii, Curtea a reținut că „sesizarea formulată îndeplinește condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 146 lit. a) teza întâi din Constituție atât sub aspectul obiectului său, fiind vorba de o lege adoptată și nepromulgată încă, cât și sub aspectul titularului dreptului de sesizare, aceasta fiind semnată de Președintele României”.

Asemănător, în Decizia nr. 32/2018, Curtea Constituțională a apreciat că a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. a) din Constituție și ale art. 1, art. 10, art. 15, art. 16 și art. 18 din Legea nr. 47/1992, să se pronunțe asupra constituționalității prevederilor legale criticate. În aceste situații Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra motivelor de neconstituționalitate intrinsecă”, a transmis Administrația Prezidențială.

De ce a sesizat Nicușor Dan Curtea Constituțională

„- Președintele României a sesizat Curtea Constituțională după ce, în termenul de protecție de 5 zile, respectiv 2 zile, alte subiecte de sezină au formulat obiecție de neconstituționalitate, iar Curtea fie a respins obiecția de neconstituționalitate formulată de respectivii subiecți de sezină, fie a admis-o și Parlamentul a pus de acord legea cu decizia Curții (Decizia nr. 1218/2008 și Decizia nr. 471/2013). În Decizia nr. 1218/2008, Curtea a constatat că a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. a) din Constituție, precum și celor ale art. 1, 10, 15 și 18 din Legea nr. 47/1992, să se pronunțe asupra constituționalității prevederilor legale criticate.

De asemenea, în Decizia nr. 471/2013, Curtea Constituțională a constatat că a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. a) din Constituție și ale art. 1, art. 10, art. 15, art. 16 și art. 18 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze sesizarea de neconstituționalitate formulată de Președintele României, pronunțându-se asupra motivelor de neconstituționalitate intrinsecă.

– Președintele României a sesizat Curtea Constituțională după ce în prealabil formulase cerere de reexaminare a legii, iar forma adoptată după reexaminarea la cererea Președintelui României fusese contestată succesiv la Curtea Constituțională (Decizia nr. 319/2013).

Astfel, prin această decizie, Curtea Constituțională a constatat că a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. a) din Constituție și ale art. 1, art. 10, art. 15, art. 16 și art. 18 din Legea nr. 47/1992 pentru organizarea și funcționarea Curții Constituționale, să soluționeze sesizarea de neconstituționalitate formulată de Președintele României, pronunțându-se asupra motivelor de neconstituționalitate intrinsecă.”, arată Administrația Prezidențială.”, a mai adăugat Administrația Prezidențială.

Ce semnificație are această mișcare politică

Gestul lui Nicușor Dan este considerat un semnal de delimitare față de fostul mandat prezidențial și o reafirmare a respectului pentru controlul constituțional. Este pentru prima dată când un președinte reia o lege veche de cinci ani pentru a o trimite la CCR.