Topul țărilor europene cu cele mai scumpe băuturi alcoolice. Pe ce loc se află România și ce determină diferența de preț

Prețurile băuturilor alcoolice în Europa arată diferențe semnificative de la o țară la alta, influențate în principal de politicile fiscale și de accizele aplicate pentru a descuraja consumul excesiv. În timp ce unele state producătoare de vin practică taxe reduse, țările nordice impun prețuri ridicate pentru a limita consumul de alcool și a crește veniturile la bugetul de stat.

Care sunt țările cu cele mai scumpe băuturi alcoolice

Conform datelor Eurostat, în medie, gospodăriile europene cheltuiesc 1,5 euro din fiecare 100 de euro pe băuturi alcoolice. Totuși, costul efectiv diferă considerabil de la o țară la alta. Indicele nivelului prețurilor pentru băuturi alcoolice compară prețul aceluiași coș de produse în 36 de state europene, iar media UE este stabilită la 100 de euro. Orice scor peste 100 indică prețuri mai mari decât media europeană.

În 2024, Islanda se află pe primul loc în topul prețurilor, cu un coș de băuturi care ajunge la 285 de euro. Urmează Norvegia (226 euro), Finlanda (210 euro) și Turcia (203 euro). Irlanda se apropie de această categorie, cu un cost mediu de 198 de euro pentru același coș. Aceste valori ridicate reflectă taxele mari aplicate în țările nordice, menite să reducă consumul de alcool.

La polul opus, Italia, Germania și Austria oferă cele mai ieftine opțiuni pentru consumatori. În Italia, coșul care valorează 100 de euro în UE costă doar 84 de euro, în Germania 87 de euro, iar în Austria 90 de euro. Spania se situează la 91 de euro, ușor sub media UE, în timp ce Franța înregistrează o valoare de 102 euro. Datele arată că băuturile alcoolice sunt, în general, mai accesibile în economiile mari ale Uniunii Europene, cu excepția Franței.

România se află aproape de media europeană, cu un preț mediu de 95 de euro, în timp ce Ungaria este ușor mai scumpă, la 96 de euro.

Ce determină diferențele de preț

Profesorul Jakob Manthey de la Universitatea din Hamburg explică: „Aceste date arată că o mare parte din prețul de vânzare cu amănuntul poate fi determinată de accize”, adăugând că majorarea taxelor nu urmărește doar reducerea consumului, ci și creșterea veniturilor fiscale ale guvernului.

În plus, profesorul Colin Angus de la Universitatea din Sheffield menționează că producția locală de alcool influențează nivelul taxelor. „Țările care produc vin în volume mari au aproape întotdeauna accize scăzute sau inexistente pentru vin, în timp ce țările care nu produc vin aplică taxe mai ridicate”, explică acesta, potrivit libertatea.ro.