PNL a ajuns în pragul scindării. Ce implică cu adevărat trecerea în opoziție

PNL a ajuns în pragul scindării din cauza tensiunilor provocate de decizia Biroului Politic Național ca partidul să treacă în opoziție. Astfel, vicepreședinții care au susținut refacerea alianței cu PSD au fost amenințați cu pierderea funcțiilor la un viitor congres extraordinar. 

Pe de altă parte, trebuie spus că trecerea în opoziție nu este chiar atât de simplă pe cât se arată în documentul citit de Ciprian Ciucu. Pe lângă cei 50 de membri ai acestei structuri, care au votat, există alte câteva sute, poate chiar mii, care vor suporta direct consecințele.

Motreanu a pus piciorul în pragul BPN al PNL

Conducerea PNL, reunită marți seară în Biroul Politic Național (BPN), a decis intrarea partidului în opoziție după moțiunea de cenzură care a dus la demiterea guvernului Bolojan. Din cei 54 de membri ai structurii, prezenți la ședință, 50 au votat în favoarea intrării în opoziție. S-au abținut Hubert Thuma, Nicoleta Pauliuc, Alexandru Popa și Ion Iordache.

„Știu că o să mai încercați să faceți coaliție cu Grindeanu, dar organizăm congres extraordinar și punem partidul să aleagă între moțiuni: cu PSD sau anti-PSD”, le-ar fi Dan Motreanu celor care susțin râmânerea la guvernare.

Într-un final, după aproape patru ore de dezbateri tensionate, conducerea partidului a decis să respingă orice coaliție cu PSD și să susțină intrarea. Rezoluția fost votată de marea majoritate a membrilor BPN, mai puțin patru persoane, Senatoarea Nicoleta Pauliuc, liderul liberalilor din Ilfov, Hubert Thuma, deputatul PNL de Brăila Alexandru Popa și deputatul PNL de Gorj, Ion Iordache.

Ce înseamnă cu adevărat trecerea în opoziție?

Deși, de la București, de la sediul din Modrogan trecerea în opoziție pare simplă, lucrurile sunt mult mai complicate în realitate. Pe lângă cei 54 de membri ai Biroului Permanent Național, mai sunt câteva sute, poate mai mult de 1.000 de membri PNL aflați în diverse funcții publice. Să nu uităm că partidul se află la guvernare, neîntrerupt, de șapte ani, sin 2019.

Partidul liberal are secretari de stat, subsecretari de stat, directori de instituții publice și de agenții guvernamentale, de instituții deconcentrate, prefecți și subprefecți, membri în consilii de adminsitrație și alte asemenea sinecuri. Dincolo de aceștia, mai sunt oamenii din eșaloanele inferioare, șefi de direcții, în cadrul ministerelor și a instituțiilor publice, șefi de servicii etc.

Toți își datorează locurile de muncă și funcțiile carnetului de partid și susținerii politice. Or, în cazul retragerii din guvern, marea lor majoritate riscă să-și piardă pozițiile și privilegiile. Pentru aceștia intrarea în opoziție va fi o lovitură personală, își vor pierde statutul social, influența, și, mai ales, veniturile.

Mai mult, odată cu trecerea în opoziție, rețelele clientelare și firmele de partid vor fi deconectate de la banul public. Sunt numeroase exemple în trecut, în care primarii și președinții de consilii județene din opoziție au fost ocoliți la distribuirea finanțărilor guvernamentale. Iar lucrurile nu se vor întâmpla diferit de această dată.

PNL se pregătește să traverseze deșertul opoziție

Dacă pentru membrii Biroului Permanent al PNL, opoziția pare floare la ureche, la nivelurile inferioare ale partidului, aceasta va fi resimțită precum traversarea deșertului. Baza partidului, simplii membri vor fi cei care vor duce greul, iar perspectivele nu sunt deloc roz.

Or, va fi greu pentru Ilie Bolojan să se prezinte în fața lor și să le explice că au pierdut tot, venituri, statut, influență și privilegii deoarece „PNL e un partid cu demnitate, un partid care va lucra pentru a face un pol de dezvoltare”. Cu atât mai mult cu cât nu le poate garanta, dincolo de propagandă, că perioada de opoziție se va încheia la alegerile viitoare.

Concluzionând, chiar dacă pe moment, premierul demis pare că deține controlul în partid, punându-și opozanții la colț, tensiunile rămân acolo. Acestea vor răbufni în momentul în care peneliștii din teritoriu, vor primi primele decizii de concediere sau de retrogradare din funcțiile publice pe care le dețin.