DNA a remarcat faptul că rapotul MCV constată un „bilanț impresionant” în ceea ce privește rezolvarea cazurilor de corupție la nivel mediu și înalt și că recomandă menținerea eforturilor instituțiilor judiciare în acest sens.
Totodată, Direcția Anticorupție a remarcat că și specialiștii Comisiei Europene au sesizat atacurile deosebit de intense pe care politicieni și trusturi de presă le-au lansat la adresa DNA.
De asemenea, instituția atrage atenția că și acest raport arată îngrijorări la nivel european cu privire la cele două Ordonanțe de Urgență ce prevăd grațierea unor persoane și modificarea legislației penale.
”Concret raportul constată că, în privința combaterii corupției la nivel înalt, bilanțul a fost unul solid și din perspectiva investigațiilor, dar și a cazurilor finalizate în instanțe „cu o clară accelerare după anul 2011”, în sensul în care:
– au fost finalizate cazuri privind politicieni de la toate nivelurile și din toate partidele politice, precum și privind funcționari publici, magistrați și oameni de afaceri.
– Direcția Națională Anticorupție investighează un număr mare de cazuri și trimite în fiecare an în judecată sute de persoane acuzate de corupție la nivel mediu și înalt, iar Înalta Curte de Casație și Justiție și curțile de apel pronunță condamnări definitive într-un număr încă mare de cazuri de corupție la nivel mediu și înalt.
– s-a înregistrat o tendință puternică în sensul confiscării bunurilor pentru recuperarea prejudiciului cauzat de infracțiunile de corupție”, se arată într-un comunicat al DNA.
Totuși, se remarcă în raportul MCV, faptul că anumite infracțiuni se repetă demonstrează că măsurile de prevenire a corupției nu au fost eficace.
”Menținerea eforturilor instituțiilor judiciare care combat corupția la nivel înalt rămâne cel mai important semnal de consolidare a luptei anticorupție, remarcat în raport, care mai subliniază că DNA a constituit, de asemenea, un exemplu destul de bun în ceea ce privește raportarea, ceea ce arată un nivel înalt de deschidere și voință de analiză”, mai comentează Direcția Anticorupție.
Instituția mai remarcă faptul că și specialiștii europeni susțin că „succesul urmăririi penale și condamnării multor politicieni renumiți în România este un semn de independență a sistemului judiciar, care arată că nici ocupanții unor posturi înalte nu sunt deasupra legii dacă au comis infracțiuni”. Însă acest lucru a determinat atacuri la adresa instituțiilor judiciare și chiar la adresa unor magistrați anume.
Dezbaterile din Parlament cu privire la criteriile obiective pentru justificarea refuzului de ridicare a imunității nu au condus la schimbare în sensul recomandărilor anterioare din rapoartele MCV, au mai remarcat europenii. Prin urmare, raportul recomandă „adoptarea unor criterii obiective pentru luarea și motivarea deciziilor de ridicare a imunității parlamentarilor pentru a se asigura faptul că imunitatea nu este folosită pentru a se evita cercetarea și urmărirea penală a infracțiunilor de corupție”.