Petre Roman și Teodor Brateș scapă de acuzațiile din Dosarul Revoluției: De ce au dispus procurorii clasarea

Parchetul General a anunțat, luni, trimiterea în judecată a Dosarului Revoluției de la 1989. La 30 de ani de la evenimentele care au schimbat definitiv România, dosarul mai are doar trei Inculpați: Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu și generalul Iosif Rus.

Dacă pentru majoritatea persoanelor, procurorii au trebuit să dea clasare deoarece între timp a intervenit decesul, surprinzătoare este netrimirea în judecată a fostul premier Petre Roman sau a lui Teodor Brateș, fost redactor şef în cadrul TVR.

„Cu privire la conduitele lui Petre Roman – fost prim-ministru al Guvernului României, Teodor Brateş – fost redactor şef în cadrul TVR şi Ioan Toma – fost ministru al Tineretului, s-a dispus clasarea deoarece „în urma cercetărilor efectuate s-a stabilit că nu există în sarcina acestora probe concludente cu privire la săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii, prev. de art. 439 din Cp”, se arată în comunicatul Parchetului General.

Petre Roman a fost adus în dosarul Revoluției încă din aprilie 2018 când Parchetul General a cerut președintelui Iohannis încuviințarea începerii urmării penale pe numele fostului premier, cât și pentru Iliescu și Voican Voiculescu.

Teodor Brateș a fost atras în dosar prin implicarea Televiziunii Române în evenimentele din decembrie 1989, acesta fiind cel care a anunţat prezenţa teroriştilor la Revoluţie.

„Situaţia premisă a infracţiunii contra umanităţii referitoare la existenţa unui atac generalizat rezultă din numărul mare de localităţi în care au avut loc incidente armate cu consecinţele menţionate anterior. Din modul în care s-a produs acest atac reiese existenţa unui plan după care s-a acţionat, plan care a urmărit crearea unei stări de confuzie în rândul forţelor armate, prin divizarea conducerii Ministerului Apărării Naţionale şi difuzarea unor ordine, rapoarte şi informaţii false, scoaterea în stradă şi înarmarea populaţiei, respectiv crearea aparenţei unui „război civil” în care să se confrunte unităţi înarmate aparţinând Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului de Interne sau aceluiaşi minister, în scopul preluării puterii şi legitimării noilor lideri. În realizarea acestui plan s-a apelat la Televiziunea Română care a transmis comunicate alarmiste şi uneori false, la tăierea legăturilor telefonice şi aducerea la conducerea ministerelor de forţă a unor foste cadre militare loiale noii conduceri politico-militare, cu consecinţa generării unui „război” psihologic şi mediatic care a condus la producerea a numeroase victime”.