UE pune la dispoziţie un trilion de euro pentru combaterea schimbărilor climatice după ce liderii europeni au căzut de acord să reducă emisiile de dioxid de carbon până la zero

La capătul a zece ore de negocieri, liderii europeni au căzut de acord să reducă emisiile de CO2 până la zero până în anul 2050, o excepţie urmând a fi făcută pentru Polonia, a cărei producţie de energie electrică depinde foarte mult de cărbune, anunţăBBC.

De altfel, Charles Michel, preşedintele Consiulului European a admis că unele state-membre au fost mai greu de convins să accepte noile reguli. În cazul unor state est-europene fiind chiar nevoie de garanţii financiare sau de altă natură pentru a fi de acord cu reducerea emisiilor de CO2 până la zero.

Cehia şi Ungaria sunt două astfel de state, ele fiind de acord cu noile reguli doar după ce au fost asigurate că energia nucleară va fi inclusă în rândul surselor de energie acceptate. Energia nucleară în sine este una dintre cele mai verzi tipuri de energie. Problema principală a ei o reprezintă deşeurile nucleare, a căror distrugere este practic imposibilă cu tehnologia actuală, motiv pentru care de regulă sunt depozitate în centre speciale şi bine păzite.

La capătul negocierilor, liderii europeni au adoptat o declaraţie care prevede că fiecare stat-membru este liber să-şi stabilească ce fel de surse de energie va avea, atâta timp cât sunt nepoluante. Aceasta prevedere conferă libertatea statelor Uniunii de a se concentra ori pe energie verde (ex. solar, eolian), ori pe ceea nucleară, ori pe ambele.

În plus, Banca Europeană de Investiţii (BEI) va pune la dispoziţia statelor-membre un total de 1 trilion de euro pentru investiţii în proiecte ce combat schimbările climate.

Ce alte prevederi mai conţine „Acordul European Verde”

• Un fond de 100 de miliarde de euro dedicat susţinerii statelor care incare depind masiv de combustibili fosili şi a căror tranziţie la energie verde ar fi foarte costisitoare (este discutabil dacă România s-ar încadra la această categorie);
• Reducerea emisiilor de CO2 cu 50% până în 2030, luându-se ca punct de reper emisiile din 1990 (anterior, se sugerase nivelyul de 40%);
• Introducerea unei legi care să introducă Uniunea Europeană pe „un drum ireversibil către neutralitatea climatică” (adică emisii zero de CO2) până în 2050;
• Un plan pentru crearea unei aşa-numite economii circulare, menită să reducă risipă de resurse, mai ales în ceea ce priveşte producţia şi distribuţia de mâncare.

Pentru preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, acordul a fost atât de important, încât l-a caracterizat drept „Omul de pe Lună” al Europei – o analogie la un moment cu adevărat istoric. Problemele climatice fiind una dintre priorităţile declarate ale Ursulei von der Leyen.