Poziția Universității București, față de Ordonanța pe Educație: Modificarea repetată a Legii Educației este nedemocratică și dăunătoare

Universitatea din București a luat poziție, în cadrul Consiliului de Administrație de miercuri, față de Ordonanța de Urgență care modifică Legea Educației, susținând că schimbarea repetată a Legii dăunează sistemului, relatează HotNews.

Astfel, în comunicatul semnat de rectorul UNIBUC, prof. dr. Mircea Dumitru, se cere Ministerului Educației remedierea problemelor.

Astfel, conducerea Universității susţine că nu a fost consultată nici în privinţa elaborării OUG 49/2014, nici în privinţa redactării comunicatului referitor la această ordonanţă din partea Consiliului Naţional al Rectorilor, potrivit unui comunicat emis de instituţia de învăţământ.

„Avem tot dreptul să ne întrebăm dacă cele circa 3.000 de cadre didactice titulare şi asociate din comunitatea academică a Universităţii din Bucureşti sunt considerate un segment irelevant al mediului universitar românesc. Considerăm nedemocratică şi dăunătoare sistemului de învăţământ modificarea masivă şi repetată a Legii Educaţiei Naţionale, lege organică, prin Ordonanţă de Urgenţă, fără o dezbatere publică prealabilă a modificărilor propuse şi fără consultarea prealabilă a instituţiilor marcante de învăţământ, cum este Universitatea din Bucureşti”, susţine UB.

De asemenea, în comunicat se apreciază că această OUG aduce şi o serie de clarificări „binevenite”, precum posibilitatea oferită universităţilor de a înfiinţa unităţi de învăţământ preuniversitar proprii, de a acorda ajutoare propriilor angajaţi aflaţi în dificultate, de a creşte cu până la 10% cifrele de şcolarizare stabilite de ARACIS în beneficiul studenţilor internaţionali, posibilitatea studenţilor de a opta, la înscrierea la un al doilea program de studii în cadrul aceluiaşi ciclu de învăţământ, pentru care dintre cele două – cel efectuat anterior sau cel de al doilea – să plătească şcolarizarea ş.a.

În ceea ce priveşte durata exercitării funcţiei de rector, UB afirmă că specificaţiile „limpezi” ale Legii educaţiei (art. 213) privind durata pentru care o persoană poate exercita funcţia de rector în aceeaşi universitate sunt înlocuite cu „precizări neclare, interpretabile” ce pot fi speculate pentru prelungirea sine die a unui mandat.

Posibilitatea organizării unei sesiuni speciale de bacalaureat, la latitudinea Ministerului Educaţiei, „grevează” asupra credibilităţii şi importanţei acestei evaluări naţionale.

„Universitatea din Bucureşti nu consideră oportună organizarea de cursuri de pregătire pentru un examen de certificare cum este bacalaureatul în cadrul unor instituţii al căror obiect de activitate se află în afara ciclului de studii testat. Nu există temeiuri didactice pentru a delega astfel de atribuţii universităţilor”, se mai arată în comunicatul de presă.

În opinia reprezentaţilor instituţiei de învăţământ superior, introducerea posibilităţii certificării pentru profesia didactică pe două rute alternative, masteratul didactic de 2 ani (care nu este încă reglementat şi nu sunt prevederi cu privire la condiţiile în care se poate organiza şi desfăşura) şi programele (în vigoare) de pregătire psihopedagogică de nivel I şi II realizate prin departamentele de specialitate nu poate reprezenta ‘decât o schemă de tranziţie’.