Marți, 7 octombrie 2025, credincioșii ortodocși îi sărbătoresc pe Sfinții Mari Mucenici Serghie și Vah, doi dintre cei mai importanți martiri ai primelor veacuri creștine. Cine au fost Sfinții Serghie și Vah?
Cei doi erau senatori romani și sfetnici apropiați ai împăratului Maximian (286-305), cunoscuți pentru vitejia lor în războaie și pentru loialitatea față de Imperiu. Deși se bucurau de încrederea împăratului și ocupau funcții înalte, Serghie fiind „primicer”, iar Vah „secundicer”, ei și-au ascuns credința creștină de teama persecuțiilor.
De ce au fost martirizați
Apropierea lor de împărat a stârnit invidia altor curteni, care i-au denunțat că refuză să se închine idolilor. În fața acuzațiilor, Serghie și Vah au mărturisit cu curaj credința în Hristos. Au fost arestați, legați în lanțuri și purtați pe străzile Romei, apoi trimiși în răsăritul imperiului pentru judecată. Supuși la torturi cumplite, Sfântul Vah a murit în timpul chinurilor, iar Sfântului Serghie i s-a tăiat capul, fără ca vreunul să renunțe la credință.
Unde pot fi cinstite moaștele lor
Capetele celor doi martiri au fost aduse în Țara Românească de domnitorul Neagoe Basarab (1512-1521) și depuse la Mănăstirea Curtea de Argeș, conform crestinortodox.ro. Din 1949, sfintele moaște se află la Catedrala Mitropolitană din Craiova, unde numeroși credincioși vin anual să se roage.
De ce este zi de post și rugăciune
7 octombrie este marcată cu cruce neagră în calendarul ortodox. Acest lucru înseamnă că ziua este dedicată rugăciunii, postului și reculegerii spirituale. Nu se fac nunți, petreceri sau munci grele, iar credincioșii sunt îndemnați să participe la slujbe și să mediteze asupra jertfei sfinților. Respectarea acestor tradiții subliniază importanța sacrificiului pentru credință și rolul martirilor în istoria creștinismului.