Agentul termic, inamicul Bucureștiului. Ce s-ar întâmpla dacă ar renunța la sistemul de termoficare, iar românii și-ar pune toți centrale de apartament

Mii de bucureşteni stau cu săptâmânile fără apă caldă şi căldură în apartamente din cauza avariilor. Astfel, pentru a evita în iernile următoare frigul, foarte multă lume se întreabă de ce nu renunțăm la sistemul centralizat de termoficare și să ne punem toți centrale de apartament, pe gaz sau electrice.

Ce s-ar întâmpla dacă Bucureștiul ar renunța la sistemul de termoficare

Sistemul de termoficare din București este format din ELCEN, aflată la Ministerul Energiei, care produce energie termică și electrică, și Termoenergetica, compania Primăriei Capitalei, care are rețeaua de distribuție (n.r.-țevile).

Termoenergetica cumpără gigacaloriile de la ELCEN și le vinde bucureștenilor racordați la sistemul centralizat de încălzire: 10.032 de Asociații de proprietari/locatari din 8.091 de blocuri de locuințe, 74 de cămine și 313 imobile/case, reprezentând aproximativ 1.170.000 de oameni sau peste 560.000 de apartamente.

Economic - 09 dec, 12:45

Bursa de la București a crescut luni, optimismul pare să revină printre investori

În condițiile în care sistemul centralizat de încălzire s-ar închide, am avea trei probleme majore, potrivit specialiștilor, notează hotnews.ro.

„Ar dura 5-10 ani trecerea pe centrale pe gaz și electrice”

În principal, rețeaua electrică și cea de gaze nu ar face față, deoarece nu sunt dimensionate pentru un consum atât de mare, împărțit în tot orașul.

„În primul rând, nu poți să faci așa ceva de la o zi la alta. Presupune un anumit interval de timp. Adică se poate închide termoficarea, dar să treci 600.000 de apartamente pe centrale pe gaz s-ar putea să dureze ani, 5-10 ani. Nu se poate face într-o vară.

Doi, conductele de distribuție a gazului nu sunt făcute să preia un astfel de debit. Asta înseamnă că trebuie să spargi tot Bucureștiul, să bagi alte conducte.

Gaze ar fi, să presupunem că centralele de apartament ar consuma ce consumă CET-urile, doar că apare o altă problemă, CET-ul produce și energie electrică, deci din start o parte din energia electrică produsă de aceste CET-uri nu va mai fi”, a explicat pentru Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă pentru sursa citată.

Se pare că și Claudiu Crețu, directorul Termoenergetica, este de aceeași părere.

„Ar trebui țevi de gaz care să susțină acel consum. Și aici găsim declarația lui Eric Stab, directorul Engie, care spune că redimensionarea rețelei de distribuție a gazului ar lua vreo 10 ani și ar costa foarte mult. Adică trebuie să spargem orașul vreo 10 ani ca să punem rețele de distribuție a gazului care să susțină acel consum.

Și dacă s-ar face pe electric, ar cădea rețeaua electrică. Cade vara, de la câteva aparate de aer condiționat, ați văzut. La consumul de energie electrică necesar pentru încălzirea populației ar cădea rețeaua de distribuție. Ar însemna că este nevoie și de acei MW pentru încălzirea orașului. Și de unde îi iei, când ai pierdut și ce produce ELCEN-ul?

Cu alte cuvinte, frig și întuneric. Eu spun că nu se poate, logic vorbind. Să spunem că s-ar face rețeaua de gaze necesară, dar tot ar trebui echipe care să monteze sute de mii de centrale individuale. Vă dați seama de câte echipe de montaj este nevoie?”, a explicat Claudiu Crețu.

Administratorul special al ELCEN, Adrian Tudora, susține același lucru

„Rețeaua de gaze nu este construită și nu este dimensionată să preia un asemenea consum, pentru încă peste 550.000 de apartamente. Nu știu cu cât ar crește consumul de gaz, dar crește sigur. Și problema nu este neapărat de creșterea consumului, cât de capacitatea de distribuție. Una este să vii cu o conductă groasă, într-un CET și să ai 4 CET-uri, și alta este să vii cu conducte printre blocuri.

Nici nu știu dacă este legal să pui peste tot între blocuri conducte de dimensiunea asta, cu debite așa de mari. Noi acum nu avem rețeaua asta. Ce avem a fost gândit să alimenteze aragazuri, nu centrale individuale. Plus, că nu am eu de unde să cumpăr gaz pentru ELCEN, dar pentru atâtea centrale, unde sigur se va consuma mai mult”, a explicat Adrian Tudora.

Potrivit acestuia, în condițiile acestea apar și probleme legate de siguranță.

„Chiar dacă sunt instalații vechi, noi la ELCEN facem mentenanța și verificările periodice, care sunt cerute de lege, iar în apartamente nu știu dacă toată lumea face controalele la timp, își schimbă centrala la timp”, a explicat administratorul special al ELCEN.

Dacă ELCEN s-ar închide, am rămâne fără o bună parte din energia electrică necesară Bucureștiului

„ELCEN produce în cogenerare, noi producem și energie electrică cu gazul pe care-l consumăm. Avem un disponibil de 580 MW electrici, față de un consum de aproximativ 1000 de MW la nivelul Bucureștiului. Deci ar dispărea din sistemul electric național cam 8%, iar pentru București jumătate din necesar”, a mai specificat Adrian Tudora.

Totodată, directorul executiv Ecopolis, Oana Neneciu,unul dintre ONG-urile care au pus baza rețelei independente de monitorizare a calității aerului – aerlive.ro, consideră că Bucureștiul este orașul european cu cel mai mare cost asociat poluării, mai exact 3004 euro/cap de locuitor pe an.

„Asta este suma pe care o cheltuim din cauza activităților noastre, din cauza lipsei politicilor publice performante și a nepăsării. În 2021, poluarea a cauzat moartea a 2.869 de bucureșteni, arată ultimul studiu Aerlive. Copiii sunt cei mai afectați de poluare, la fel și vârstnicii.

Situația e destul de rea și aproape zilnic asistăm la valori mari și foarte mari ale poluanților: praf, oxizi de azot și alte gaze. Dacă am renunța la termoficare ar fi ca și cum am bate ultimul cui. Centralele individuale sunt foarte poluante și nu sunt o soluție pentru orașele aglomerate, precum Bucureștiul.

E ca și cum am merge 24 din 24 de ore cu o mașină diesel euro3, 7 zile pe săptămâna, 5-6 luni pe an. Probabil că nu murim după primii ani, dar sănătatea noastră și a copiilor noștri va fi cu siguranță afectată. Comisia Europeană plănuiește eliminarea treptată a acestor centrale, nu e fezabil să gândim că asta va fi o soluție pe termen mediu și lung. ”, a explicat Oana Neneciu.

Cea mai bună decizie este modernizarea sistemului de termoficare

„Ce se poate face, și ar trebui, ar fi investiții în rețeaua de termoficare, modernizarea acesteia, retehnologizarea CETurilor și multe investiții și subvenții pentru instalațiile de energie regenerabilă”, a mai spus directorul executiv Ecopolis.

Se pare că acesta este și trendul la nivel european: „Eu nu știu vreo țară din Europa care să fi renunțat la sistemul de termoficare. Trendul este să investești în aceste sisteme, sunt și foarte mulți bani europeni disponibili pentru asta”, a explicat și Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.

„Trendul la nivel european este pentru sistemul centralizat. Fondul de modernizare presupune finanțarea sistemelor centralizate de termoficare ca proiecte prioritare. Sistemele centralizate de termoficare pot îngloba și energie regenerabilă, și așa funcționează orașele civilizate, de exemplu Copenhaga.

Deșeurile devin energie, poate fi integrată energia geotermală, pompe de căldură și orice alte surse, inclusiv biomasă. Modalitatea optimă de consum a gazului natural este în cogenerare. Prin cogenerare randamentul este superior, peste 90%, beneficiem și de energie termică și electrică”, a adăugat Claudiu Crețu, directorul Termoenergetica.