Povestea unei femei vulnerabile, ținută în captivitate timp de aproape un sfert de secol, a șocat opinia publică din Marea Britanie. Abia în anul 2021, victima a reușit să ceară ajutor folosind un telefon mobil ascuns. Cazul a scos la iveală abuzuri extreme, muncă forțată și agresiuni repetate.
Totul a început în 1996, când Amanda Wixon, o britanică în vârstă de 56 de ani, mamă a zece copii, a primit victima în locuința sa pentru un weekend. Femeia era atunci elevă, însă nu a mai părăsit niciodată casa. A rămas captivă până în 2021, când a reușit să alerteze autoritățile, scrie Click.
Când poliția a ajuns la adresă, a găsit o femeie trecută de 40 de ani plină de vânătăi, fără dinți, slăbită și dormind într-o cameră umedă și mucegăită, descrisă de anchetatori drept „o celulă de închisoare”. Victima le-a spus agenților că nu se mai spălase de peste un an.
Procurorul a descris în instanță amploarea abuzurilor: „Era ținută în casă și împiedicată să plece, era agresată și lovită de foarte, foarte multe ori și forțată să muncească sub amenințarea violenței. I-au fost refuzate mâncarea și posibilitatea de a se spăla timp de mulți ani”.
Femeia cerea voie să mănânce, nu avea acces la îngrijiri medicale și era obligată să curețe ore în șir, adesea în genunchi. Instanța a constatat că nu existau dosare medicale sau stomatologice pe numele ei și că nu mai fusese consultată de un medic de aproape 20 de ani.
Vecinii au observat cum victima „a dispărut” treptat din viața comunității, iar unii au declarat că arăta „ca ieșită dintr-un lagăr de concentrare”. După eliberare, femeia a suferit de coșmaruri și simptome severe de traumă psihologică.
Examinările medicale au arătat calozități mari pe glezne, iar dentistul a confirmat distrugerea completă a dinților, care îi provoca dureri extreme. După ce a primit proteze dentare și sprijin pentru reintegrare, starea ei s-a îmbunătățit semnificativ.
„Poate să iasă, să mănânce bine, să se îngrașe, să-și lase părul așa cum și-a dorit mereu, chiar să se întoarcă la colegiu”, a declarat procurorul.
Apărarea Amandei Wixon a susținut că acuzațiile sunt „o poveste de fantezie și minciuni”. La rândul ei, femeia a negat totul: „Nu am împiedicat-o niciodată să plece. I-am spus să se spele, dar nu o puteam obliga”.
Instanța a găsit-o vinovată pentru două capete de acuzare privind munca forțată, unul pentru lipsire de libertate și trei pentru agresiune cu vătămări corporale. Judecătorul a precizat că pedeapsa cu închisoarea este „o certitudine”.
La ieșirea din tribunal, Wixon nu a arătat nicio urmă de remușcare: „De ce să-mi cer scuze pentru ceva ce nu am făcut niciodată?”.