Ziua Unirii Principatelor Române este marcată prin ceremonii oficiale, religioase și militare, organizate simultan în București, Focșani și Iași, potrivit programelor anunțate de autorități. Manifestările reunesc reprezentanți ai Bisericii, ai statului și ai administrațiilor locale, într-un cadru solemn.
În București, evenimentele debutează la ora 9:30, când la Catedrala Patriarhală este oficiată Sfânta Liturghie, conform unui comunicat al Biroului de presă al Patriarhiei Române. În cadrul slujbei sunt pomeniți domnitorul Alexandru Ioan Cuza, mitropoliții Nifon Rusăilă și Sofronie Miclescu, alături de toți artizanii Unirii.
La ora 10:00, pe Dealul Patriarhiei, la statuia lui Alexandru Ioan Cuza, este programată o ceremonie militară cu depuneri de coroane și jerbe de flori. Ulterior, de la ora 11:00, are loc slujba de Te Deum, urmată de cuvântul ierarhului slujitor.
În Focșani, centrul evenimentelor este Piața Unirii, unde de la ora 11:00 sunt organizate o ceremonie militară și religioasă, precum și un moment artistic dedicat semnificației istorice a zilei. Programul reunește autorități locale, oficiali și public larg.
La Iași, manifestările se desfășoară începând cu ora 15:00, la Monumentul lui Alexandru Ioan Cuza din Piața Unirii. Ceremonia include momente religioase și militare, într-un oraș simbol al Unirii din 1859, relatează Adevărul.
Administrația Prezidențială a anunțat că președintele Nicușor Dan va lua parte la manifestările organizate în Piața Unirii din Focșani, alături de autoritățile locale. Ulterior, șeful statului se va deplasa la Iași pentru ceremonia desfășurată în același cadru simbolic.
În paralel, premierul Ilie Bolojan va rămâne în Capitală, unde participă la ceremonia militară și religioasă dedicată Zilei Unirii Principatelor Române. Prezența separată a celor doi oficiali marchează importanța națională a evenimentului.
În fiecare an, la 24 ianuarie, românii sărbătoresc Unirea Principatelor Române din 1859, cunoscută sub denumirea de „Mica Unire”. Evenimentul a fost realizat sub conducerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, ca expresie a voinței politice comune.
Momentul a fost considerat împlinirea idealurilor revoluționarilor de la 1848, care descriau unirea drept „cheia de boltă fără de care s-ar prăbuși întreg idealul național”. Despre actul din 1859, Mihail Kogălniceanu afirma că este „actul întregii națiuni române”.