În 2024, România a înregistrat un nou record negativ în privința natalității, cu mai puțin de 150.000 de copii născuți la nivel național, cel mai scăzut număr din ultimul secol.
Această scădere accentuată a numărului de nașteri reflectă o tendință îngrijorătoare, iar în anumite localități din țară nu s-au născut copii în ultimii 12 ani.
Situația din Comuna Brebu Nou este un exemplu al schimbărilor demografice și economice care afectează multe zone rurale din România. După plecarea masivă a etnicilor germani în perioada post-1989, localitățile au pierdut nu doar o mare parte din populație, ci și un stil de viață tradițional. Vânzarea proprietăților la prețuri mici a făcut ca acestea să fie cumpărate de persoane din alte orașe, care le-au transformat în case de vacanță, contribuind astfel la scăderea semnificativă a numărului de locuitori permanenți.
Rata natalității zero pe o perioadă atât de lungă este o reflecție a schimbărilor demografice, dar și a lipsei de oportunități economice pentru tinerii din zonă. De asemenea, fenomenul este strâns legat de migrarea și de urbanizarea continuă, care au dus la depopularea multor localități rurale din România.
Amintirile localnicilor reflectă o perioadă de schimbare profundă și tristă pentru aceștia. Viața într-un sat cândva vibrant, plin de tradiție și comunitate, a lăsat loc acum unei realități marcate de goluri demografice și de instabilitatea adusă de migrarea masivă a etnicilor germani.
„Au fost foarte mulți localnici până în 1990 și, odată cu căderea sistemului comunist, au devenit granițele deschise și fiind două sate de etnici germani au emigrat spre Germania 90 %, iar în locul lor au venit oameni care nu sunt stabili, doar în weekend, în vacanțe”, a spus Alexandru Petzi, fost director la Școala Brebu Nou, pentru antena3.ro.
Este extrem de îngrijorător faptul că tot mai multe localități din România înregistrează o rată a natalității zero sau extrem de scăzută. Ocoliș și Râmeț din Alba, Bătrâna din Hunedoara, și alte localități, cum ar fi Ceru Băcăinți și Bunila, exemplifică o tendință mai largă de depopulare, adâncită de migrarea tinerelor familii către orașe sau în afacerea țării, dar și de condițiile economice precare din zonele rurale.