Doar 25% dintre români consideră că serviciile medicale de la noi din țară sunt de bună calitate. Care sunt principalele nemulțumiri când vine vorba de sistemul de sănătate

Românii nu au încredere în sistemul medical de la noi din țară. Asta este concluzia unui studiu realizat recent.

Cum văd românii sistemul medical de la noi din țară

Potrivit unui sondaj internațional, doar 25% dintre români consideră serviciile oferite de sistemul medical de la noi din țară, de bună calitate. O imagine mai negativă asupra sistemului medical din propria țară o au doar ungurii și polonezii. Nu este o surpriză că suntem cu mult sub media globală de 43% și de rezultatele din țări precum Belgia, Țările de Jos, Spania sau Germania.

70% dintre respondenții români consideră că sistemul este suprasolicitat și nu este tocmai ușor să beneficiezi de servicii medicale atunci când ai nevoie. În plus, mai mult de trei sferturi dintre români nu își permit asistență medicală de calitate, relatează Știrile ProTV.

Principalele nemulțumiri pe care le au românii când vine vorba de sistemul medical de la noi din țară

Când vine vorba despre dificultățile cu care se întâlnesc, 44% au spus despre costurile ridicate ale tratamentelor, 32% despre birocrație și aproape 30% despre acces întârziat la serviciile medicale. Lista continuă cu deficitul de personal și calitatea slabă a tratamentelor.

Boala te care se tem cei mai mulți români

Boala care pare să-i sperie pe cei mai mulți români, 53%, este cancerul. Lista de îngrijorări în materie de sănătate este continuată cu stresul, de al cărui efect se tem 38%. Sănătatea mintală nu este una dintre priorități, nici obezitatea, deși tot mai mulți români se confruntă cu această afecțiune și cu efecte negative ale excesului de kilograme.

De asemenea, doar 3 din 10 români sunt la curent cu tratamentele moderne pentru scăderea în greutate. Nivelul de informare din țara noastră este sub cel al Poloniei, dar mai mare decât al vecinilor ungari.

La studiu, realizat pe baza interviurilor, au participat 23.000 de persoane cu vârste între 16 şi 74 de ani, din 30 de ţări. Eșantionul din România a constat în 500 de persoane.