Pleşu, despre Tăriceanu: Reuşeşte o performanţă aproape imposibilă – să fie prezent şi, în acelaşi timp, să n-aibă contur

Scriitorul și filosoful Andrei Pleșu comentează, într-un editorial publicat în Dilema veche, situațiile care l-au stupefiat în ultima vreme. Amintind, în treacăt, de felul în care un proaspăt ministru vorbește în limbe română sau de comportamentul șefilor de partide, Pleșu se oprește asupra unei situații al cărei protagonist este șeful Senatului, Călin Popescu Tăriceanu.

Despre acesta însă, scriitorul precizează că a încetat să îl mai surprindă, în condițiile în care reușește, de multă vreme, ”să fie prezent şi, în acelaşi timp, să n-aibă contur”.

”Domnul Călin Popescu Tăriceanu a încetat, de mult, să mă mai mire. Mereu egal cu el însuşi, mereu sigur pe opinia sa, pe judecăţile sale, pe toate calităţile care îi lipsesc. Reuşeşte, de ani de zile, o performanţă rară, aproape imposibilă: să fie prezent şi, în acelaşi timp, să n-aibă contur, să combine tonul peremptoriu cu vacuitatea. De curînd, s-a supărat pe liber-profesioniştii care bombăne cu privire la complicaţiile birocratice ale declaraţiei de venituri. N-au decît, în acest caz, să se facă funcţionari publici! Să înveţe o meserie, alta decît aia pe care o ştiu. Singurul nostru liberal pursînge dă de pămînt cu meseriile «liberale». Arhitecţii, gazetarii, artiştii, în genere, să lase fiţele şi să pună osul la muncă cinstită. Un exemplu îl constituie el însuşi, dl Călin Popescu Tăriceanu. A debutat ca manechin, dar a înţeles să se apuce, pînă la urmă, de o profesiune care combină sudoarea cu disciplina: profesiunea de politician. Şi uite unde a ajuns: e al doilea om în stat. N-a vrut să rămînă un simplu băiat frumuşel, bine îmbrăcat, cu maniere fine şi gramatică aproximativă. A trecut la tejghea! Ne explică ce e bine şi ce e rău, se luptă cu diverse stihii paralele – pe scurt, îşi cîştigă pîinea cu braţele şi circumvoluţiunile proprii. Un adevărat model!”, a scris Andrei Pleșu.