B1 LIVE!

Acasa » Eveniment » Poluarea cu microplastic în Marea Neagră. Șprot, rapană și midii contaminate pe litoralul românesc: „Chiar dacă ne ferim de ce provine din mare, aceste particule pot ajunge în organismul nostru și prin alte surse”

Poluarea cu microplastic în Marea Neagră. Șprot, rapană și midii contaminate pe litoralul românesc: „Chiar dacă ne ferim de ce provine din mare, aceste particule pot ajunge în organismul nostru și prin alte surse”

Ana Beatrice

15 ian. 2026, 14:55

Poluarea cu microplastic în Marea Neagră. Șprot, rapană și midii contaminate pe litoralul românesc: „Chiar dacă ne ferim de ce provine din mare, aceste particule pot ajunge în organismul nostru și prin alte surse”

Sursă Foto: freepik.com

Cuprins

Ce mâncăm, de fapt, când alegem pește și fructe de mare de la Marea Neagră
Cum ajunge plasticul din mare direct în organismul nostrum
Ce tip de deșeuri sufocă cel mai mult litoralul românesc

Ceea ce pare proaspăt și sănătos din Marea Neagră ascunde, de fapt, o problemă gravă. Un studiu recent arată că aproape toate exemplarele de șprot și rapană analizate conțin microplastice. În cazul midiilor, aproximativ două treimi dintre probe au fost contaminate.

Cercetătorii spun că aceste particule invizibile ajung în lanțul alimentar și, inevitabil, și în organismul uman. Specialiștii avertizează că situația poate avea consecințe serioase asupra sănătății.

Ce mâncăm, de fapt, când alegem pește și fructe de mare de la Marea Neagră

În decembrie 2025 a fost publicat un studiu care ridică un semnal serios de alarmă privind litoralul românesc. Microplasticele au fost descoperite deja în pești și fructe de mare din Marea Neagră.

Cercetarea a fost realizată de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” din Constanța. Rezultatele arată că 93,3% dintre exemplarele de șprot și rapană analizate, dar și 66,7% dintre midiile testate, erau contaminate cu fragmente de plastic mai mici de 5 milimetri.

Particulele nu au fost descoperite doar în aparatul digestiv, ci și în țesuturile moi, ceea ce sugerează o contaminare extinsă. Specialiștii au constatat inclusiv transferul microplasticelor de-a lungul lanțului trofic, de la pradă la prădător. Rapana a fost unul dintre exemplele analizate în acest sens.

În comparație cu litoralul bulgăresc, în zonele Varna și Burgas, probele colectate din România au indicat o frecvență mai mare a microplasticelor. Specialiștii pun diferența pe seama apropierii de gurile Dunării, fluviu care poate transporta zilnic până la 4,2 tone de deșeuri plastice în Marea Neagră.

„Într-adevăr, s-a observat un număr mai mare de microplastice la exemplarele analizate de noi față de cele analizate de colegii bulgari, însă trebuie avut în vedere că în cadrul studiului nostru am analizat un număr mai mic de exemplare și pe o perioadă mai scurtă de timp.”, a explicat Andreea Mădălina Ciuc, asistent de cercetare, notează antena3.ro.

Cum ajunge plasticul din mare direct în organismul nostrum

Analiza arată că cele mai multe microplastice descoperite sunt fibre, în special de culoare neagră, albastră sau transparentă, iar distribuția lor diferă de la o specie la alta. Cercetătorii au verificat în primul rând conținutul stomacal, fiind zona în care aceste particule se concentrează cel mai mult. Mai important însă este felul în care microplasticele circulă prin lanțul trofic. De exemplu, midiile pot acumula fibrele, iar rapana le preia atunci când se hrănește cu ele.

„Rapana, consumând midiile, ajunge să aibă și ea în organism aceste microplastice”, a explicat Florin Timoftă, director al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Marină.

Biologii avertizează că plasticul nu este biodegradabil și, odată ajuns în mare, se acumulează constant în organismele marine. „Nivelul de plastic se acumulează. Cu cât se acumulează mai mult, cu atât va fi mai prezent în midii sau alte nevertebrate. Chiar dacă ne ferim de ce provine din mare, aceste particule pot ajunge în organismul nostru și prin alte surse, deoarece animalele sunt hrănite cu furaje care conțin făină de pește”, a spus biologul Răzvan Popescu-Mirceni, pentru sursa menționată.

Ce tip de deșeuri sufocă cel mai mult litoralul românesc

Pe litoralul românesc, mucurile de țigară continuă să fie cel mai des întâlnit tip de gunoi. Problema devine din ce în ce mai vizibilă de la un sezon la altul. Alături de ele, se adună cantități mari de plastic, dar și resturi de metal și lemn prelucrat, multe ajungând în final în mare.

„Cel mai întâlnit deșeu este plasticul, care reprezintă aproximativ 80% din total. În toamnă am avut peste 13.800 de elemente identificate, dintre care majoritatea au fost din plastic: mucuri de țigară, capace, sticle și paie”, a mai transmis Angelica Păiu, director adjunct al organizației Mare Nostrum.

Tags: fructe de mare marea neagra microplastice

Citește și...