Populația României a coborât la 19,043 milioane de locuitori. Tinerii sunt tot mai puțini, vârstnicii tot mai mulți

Scăderea populației rămâne una dintre cele mai clare probleme demografice ale României. Datele recente confirmă că acest trend nu se oprește. Potrivit Institutului Național de Statistică (INS), la 1 ianuarie 2025 România avea 19,043 milioane de locuitori. Comparativ cu începutul anului precedent, populația rezidentă a fost mai mică cu 24.400 de persoane.

În spatele acestei evoluții se află două tendințe care se manifestă simultan, dar care trag în direcții diferite. Pe de o parte, sporul natural continuă să fie puternic negativ. Asta înseamnă că numărul deceselor îl depășește clar pe cel al nașterilor. Pe de altă parte, migrația internațională rămâne pe plus. Acest lucru indică faptul că România a avut mai multe intrări decât plecări.

De ce continuă România să piardă populație

Deși migrația internațională a rămas pe plus, România continuă să piardă populație, iar explicația principală vine din sporul natural negativ. INS arată că diferența dintre numărul născuților-vii și cel al persoanelor decedate este tot mai mare și apasă puternic asupra bilanțului demografic. Pe scurt, în România mor mult mai mulți oameni decât se nasc. Efectul este sever, cu un minus de 100.900 de persoane în perioada analizată. Aceasta este pierderea care cântărește cel mai mult și care nu poate fi „acoperită” ușor. În paralel, migrația internațională a avut un rezultat pozitiv.

În 2024, numărul imigranților l-a depășit pe cel al emigranților cu 71.300 de persoane. Acest lucru arată că România a atras mai mulți oameni decât a pierdut prin plecări în afara țării. Totuși, acest câștig nu reușește să compenseze declinul natural, iar populația rămâne pe un trend descendent.

Datele INS mai evidențiază și un element interesant. Bărbații au fost majoritari atât în rândul celor care au plecat (53,3%), cât și în rândul celor care au venit (64,5%). Acest detaliu sugerează tipul de mobilitate dominant și segmentele de populație care se mută cel mai frecvent.

Cum arată, de fapt, îmbătrânirea demografică din România

Dincolo de scăderea efectivă a numărului de locuitori, INS atrage atenția asupra unei schimbări poate chiar mai importante. România îmbătrânește rapid. Tendința se accentuează de la un an la altul, iar datele de la 1 ianuarie 2025 confirmă clar această direcție. Ponderea populației de 65 de ani și peste a urcat la 20,3%, față de 20% la 1 ianuarie 2024. Deși diferența de 0,3 puncte procentuale pare mică la prima vedere, într-o populație de ordinul milioanelor ea înseamnă, de fapt, zeci de mii de persoane în plus într-o singură categorie de vârstă. În același timp, ponderea copiilor (0–14 ani) a scăzut de la 15,9% la 15,4%.

Tradus simplu, baza piramidei demografice se îngustează, în timp ce partea de sus se mărește. Această evoluție se vede și în indicele de îmbătrânire demografică, care a crescut de la 125,8 persoane vârstnice la 100 de persoane tinere în 2024, la 131,3 în 2025. Cu alte cuvinte, balanța se înclină tot mai puternic spre vârstele înaintate.

INS evidențiază și diferențe relevante între medii: populația rezidentă urbană a ajuns la 9,770 milioane de persoane, în scădere cu 1,3% față de anul anterior. Populația feminină a fost de aproximativ 9,753 milioane, în scădere cu 0,4%. Chiar și acolo unde procentele par moderate, direcția este aceeași.