De ce nu apare Radu Mazăre în rubrica „persoane urmărite” a Poliţiei Române: Legăturile din dosar cu Dragoş Săvulescu și Gruparea de la Monaco (FOTO)

Condamnat la 9 ani de închisoare în dosarul retrocedării fraudoloase de plaje şi terenuri, Radu Mazăre nu a fost încă trecut în rubrica „persoane urmărite” de pe site-ul Poliţiei Române. În schimb, Dragoş Săvulescu, afacerist din „Grupul de la Monaco” care a primit 5 ani şi jumătate în acelaşi dosar, apare în această rubrică.

Pus în faţa acestei diferenţe de abordare, IGPR a transmis că pe „pagina Persoane Urmărite de pe site-ul de internet al Poliţiei Române nu este o bază de date, detaliile persoanelor care apar pe pagină au fost publicate în scopul de a se obţine informaţii în vederea depistării/localizării acestora, iar criteriile în baza cărora sunt selecţionate aceste persoane sunt stabilite prin dispoziţii interne care au caracter confidenţial.”

Mai mult, reprezentanţii IGPR arată că Mazăre este deja localizat pe teritoriul statului Madagascar, acesta lucru fiind cunoscut chiar înainte de a fi dat în urmărire.

Dacă despre Mazăre se ştie că este în Madagascar, în privinţa lui Dragoş Săvulescu există doar suspiciunea că se află în Monte Carlo, fiind cunoscut drept un membru al „Grupului de la Monaco” în care se găsesc afacerişti celebri precum Dragoş Dobrescu, Puiu Popoviciu, Bebe Ionescu sau Bogdan Buzăianu.

În urmă cu un deceniu, Săvulescu era poreclit ”Samuraiul” și se afișa mereu înconjurat de bodyguarzi, la volanul unor mașini scumpe și deținea apartamente în zonele de lux ale Capitalei. Fostul acționar de la Dinamo s-a îmbogățit din afaceri din energie și din tranzacții cu terenuri obținute într-un mod controversat.

Cu o avere estimată la 10 milioane de euro, de-a lungul timpului, el și-a cheltuit banii pe autoturisme extravagante ca Lamborghini LP640 Roadster, un Porsche GT, o limuzină Mercedes S65 AMG şi un SUV Mercedes G55 AMG. În același timp, el este proprietarul unui salon auto de lux. (Detalii AICI)

Procedura pentru ca o persoană să fie declarată urmărit internaţional este prevăzută de Legea 302/2004. „Darea în urmărire internaţională se solicită şi se dispune pentru identificarea şi căutarea unei persoane în scopul localizării şi arestării provizorii în vederea extrădării sau predării în România. În înţelesul prezentului articol, prin dare în urmărire internaţională se înţelege darea în urmărire prin canalele Organizaţiei Internaţionale de Poliţie Criminală – Interpol sau introducerea în Sistemul de Informaţii Schengen a unei semnalări cu privire la o persoană căutată pentru a fi arestată în vederea extrădării”, se arată la articolul 65, alineatul 1.

Acelaşi articol de lege spune că darea în urmărire internaţională se solicită atunci când persoana menţionată în mandatul de arestare preventivă, mandatul de executare a pedepsei detenţiunii pe viaţă sau a închisorii, ori în hotărârea prin care s-a luat măsura privativă de libertate nu a fost găsită şi există presupunerea rezonabilă că a părăsit teritoriul României.

Darea în urmărire internaţională se dispune de către Centrul de Cooperare Poliţienească Internaţională din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române la cererea instanţei care a emis mandatul de arestare preventivă sau a instanţei de executare.

În cazul localizării persoanei urmărite pe teritoriul unui alt stat, atunci când, potrivit legii statului respectiv sau tratatului aplicabil, „notiţa roşie” sau difuziunea nu echivalează cu o cerere de arestare provizorie în vederea extrădării, precum şi atunci când Biroul Naţional Interpol corespondent solicită expres, Ministerul Justiţiei, prin direcţia de specialitate, întocmeşte şi transmite cererea de arestare provizorie în vederea extrădării.