Superstiții de care trebuie să ții cont pe 26 decembrie. Ce trebuie să faci în a doua zi de Crăciun pentru un an prosper - B1TV.ro

Superstiții de care trebuie să ții cont în a doua zi de Crăciun

Soborul Maicii Domnului este o sărbătoare cu o semnificație profundă. Cuvântul „sobor” înseamnă „adunare de oameni” și ne îndeamnă pe toți credincioșii să ne strângem în cinstea Maicii Domnului pe pământ.

Totodată, acest termen ne reamintește că Maica Domnului este preaslăvită și se află alături de toți Sfinții și Îngerii din ceruri. Astfel, adunarea noastră de astăzi nu este doar o întâlnire pe pământ, ci o prăznuire comună cu cetele sfinte din ceruri, notează crestinortodox.ro.

Cu această ocazie, este bine să respecți câteva superstiții și tradiții pentru a asigura un an prosper și plin de noroc. Aceste obiceiuri sunt menite să aducă binecuvântare și fericire în viața celor care le urmează.

În cea de-a doua zi de Crăciun, nașii trebuie să își viziteze finii, conform tradiției. Cei care nu respectă acest obicei nu vor avea parte de tot ce își doresc în anul care urmează. De asemenea, este ziua în care rudele îndepărtate și cele prin alianță se adună pentru a sărbători împreună. O altă superstiție spune că nu este bine să speli haine în această zi, deoarece apa folosită pentru spălare va fi utilizată pentru vindecarea rănilor.

26 decembrie, o zi fără muncă

Astăzi, când este cinstită Fecioara Maria, se spune că cei care muncesc nu vor mai avea nici o zi liberă pe parcursul întregului an. Este interzis să bârfești, să înjuri sau să uneltești împotriva altora, iar cei care caută răzbunare vor suferi pierderi financiare. În fiecare zonă a țării există obiceiuri specifice acestei zile. De exemplu, în Bistrița Năsăud, oamenii colindă casa preotului, iar în Alba, feciorii își cheamă mândrele la joc. Se crede că persoanele care dansează cel mai mult și cu cea mai mare energie vor fi sănătoase pe tot parcursul anului, potrivit click.ro.

În multe sate din Transilvania, obiceiurile străvechi sunt încă respectate. Astfel, pe 26 decembrie, oamenii duc „colacul” la nași. Acest colac tradițional include șapte pâini, două sticle de țuică, trei sticle de vin, un cocoș, trei pui, o coastă de porc și șapte coți de trandafiri (cârnați) sau alte mărunțiri.

Când se ajunge la casa nașului, finul sărută mâna nașei și se îmbrățișează de trei ori cu nașul, rostind: „De la noi puțin, de la Dumnezeu mult!”. De Crăciun până la Bobotează, în casele unde sunt fete de măritat nu se toarce și nu se coase, pentru că se spune că astfel fetele nu se vor căsători.

Dacă a doua zi după Crăciun vântul bate puternic, se crede că recolta viitoare va fi afectată, iar toamna următoare va fi una furtunoasă și ploioasă. În aceste zile, tradiția spune că erau adoptați copiii orfani, rămași din cauza războaielor și molimelor. Conform Scripturii, Sfântul Iosif l-a primit în casa sa pe Iisus, chiar dacă nu era fiul său, dar a primit vestea și gândul bun cu smerenie și bucurie.