Tribunalul Băncii Mondiale a început deliberările în procesul privind proiectul minier de la Roșia Montană. Miza este de 4,7 miliarde de dolari

Tribunalul Băncii Mondiale a început deliberările  în procesul privind proiectul minier de la Roșia Montană. Miza este de 4,7 miliarde de dolari
Foto: Inquam Photos / George Călin

Tribunalul Băncii Mondiale a început deliberările în procesul dintre compania minieră privată Gabriel Resources și Statul Român pentru proiectul minier de la Roșia Montană (Alba), din Munții Apuseni. Miza este una enormă, mai exact 4,7 miliarde de dolari, daune pe care compania canadiană le solicită.

Compania canadiană cere daune d 4,7 miliarde de euro

În aprilie 2023, președintele Tribunalului a informat părțile că instanța urmează să ia hotărârea arbitrală și să o transmită părților în timp util, potrivit adevărul.ro.

O decizie ar putea fi luată în 2023, dar nu este exclusă și o amânare pentru ca instanța să solicite noi probe de la părțile implicate în disputa financiară.

„În aprilie 2023, Președintele Tribunalului a informat părțile că ultimele deliberări au avut loc în decembrie 2022 și martie 2023 și că Tribunalul a depus eforturi susținute pentru a pregăti o hotărâre și a o pronunța părților în timp util. Cu toate acestea, nu există niciun termen specificat în Regulile ICSID aplicabile la această caz în care Tribunalul trebuie să întocmească o hotărâre, iar o etapă procedurală suplimentară poate fi necesară de înainte de emiterea unei hotărâri”, mai susțin reprezentanții Gabriel Resources.

Compania canadiană cere daune de 4,7 miliarde de dolari pentru faptul că autorităţile române nu au avizat proiectul minier de la Roşia Montană şi au amânat o decizie timp de peste 10 ani.

Gabriel Resources deţine 80,69% din acţiunile Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), dezvoltatorul proiectului minier aurifer blocat de la Roşia Montană, restul capitalului fiind controlat de statul român, prin Minvest Roşia Montană. Compania canadiană acuză încălcarea de către România a tratatelor bilaterale de protejare reciprocă a investiţiilor semnate de autorităţile de la Bucureşti cu Canada şi Marea Britanie.

Comitetul Patrimoniului Cultural UNESCO a admis înscrierea sitului Roșia Montană în Patrimoniul cultural imaterial al umanității și în Patrimoniul mondial în pericol, în 2021.

Roșia Montană, inclusă în Patrimoniul UNESCO

Consiliul Internațional al Monumentelor și Siturilor (ICOMOS) a propus înscrierea sitului și în Patrimoniul mondial în pericol deoarece acum nu există certitudini că nu pot fi reluate activitățile miniere în zonă. ICOMOS a recomandat vizite și controale ale experților în zonă, astfel încât „să fie întreruptă cât mai rapid autorizația pentru exploatare minieră”.

„Valoarea universală excepțională a Peisajului cultural minier Roșia Montană – cel mai important, extins și divers din punct de vedere tehnic complex subteran minier al antichității romane, împreună cu zonele de exploatare a minereului, zone de locuit, zone sacre, necropole – a fost, astfel, recunoscută pe baza criteriilor (ii), (iii) și (iv) definite de Convenția Patrimoniului Mondial.

În același timp, situl a fost înscris în Lista Patrimoniului Mondial în Pericol, recunoscându-se, astfel, atât vulnerabilitatea sitului cât și necesitatea luării de măsuri urgente de protecție. În acest sens, este încurajată cooperarea internațională și este recomandată invitarea la Roșia Montană a unei misiuni tehnice de monitorizare reactivă pentru a se stabili starea de conservare optimă și un program de măsuri pentru asigurarea ieșirii sitului de pe Lista patrimoniului mondial în pericol”.