Turiștii, avertizați despre zonele în care riscă să fie mușcați de vipere. Care sunt măsurile de prim ajutor

Turiștii care merg vara în zonele montane sunt avertizați cu privire la pericolul pe care îl reprezintă viperele. Salvamontiștii au oferit informații vitale despre zonele de risc și măsurile de prim ajutor în caz de mușcătură de viperă, potrivit bizbrasov.ro.

În România, viperele sunt prezente în zonele montane, în special în Munții Carpați, dar și în alte regiuni. Vipera comună (Vipera berus) este cea mai răspândită specie, putând fi găsită în luminișuri de păduri de foioase și conifere, pajiști alpine, stâncării și zone umede, de la dealuri până la altitudini de peste 2.000 de metri, inclusiv în masivul Piatra Craiului sau în munții Făgăraș. Iată detaliile oferite de salvamontiști:

„Manifestările clinice ale mușcăturii de viperă depind de mai mulți factori: cantitatea de venin injectat, localizarea mușcăturii, starea de sănătate a victimei. Veninul poate să ducă la apariția unor efecte atât locale, cât și sistemice (ale întregului organism), urmate rareori de deces, decesele survenind în special la copii (din cauza unei doze mai mari de venin raportat la greutate) și la vârstnici.

Semne și simptome ale mușcăturii de viperă: locale – urme ale mușcăturii, edem (umflare) local, flictene (vezicule) hemoragice; sistemice (generale)- febra, transpirații, greață, vărsături, dureri abdominale, diaree, lipotimie (leșin), dificultăți de respirație, durere toracică, convulsii, comă, alte manifestări neurologice, hemoragii, urticarie, șoc anafilactic (edem al feței, limbii, căilor aeriene, dificultăți de respirație, șoc – tensiune arterială prăbușită, puls periferic nepalpabil).

Recomandările specialiștilor

Măsurile de prim ajutor constau în:

Liniștirea pacientului, evitarea mobilizării inutile a acestuia; acesta va fi așezat întins pe spate (sau în poziție laterală de siguranță, dacă este inconștient) într-un loc sigur, la adăpost de un eventual alt atac al șarpelui;

Apelarea Numărului Unic de Urgență 112 sau a Dispeceratului Național Salvamont – 0372126668, pentru a anunța evenimentul și a oferi detalii asupra stării victimei și a localizării acesteia (eventual coordonate GPS);

Se curăță plaga cu apă oxigenată sau cu apă curată;

Se scot eventualele inele, brățări sau altele asemenea de la nivelul membrului mușcat deoarece, în caz de apariție a edemului, înlăturarea lor va fi foarte dificilă, iar acestea vor acționa ca un garou;

Proximal de plaga mușcată se aplică un pansament cu o fașă elastică pentru a încetini diseminarea veninului pe cale limfatică. Bandajul elastic se scoate numai la spital, după administrarea serului antiviperin (dacă acesta este indicat). Bandajul nu trebuie aplicat prea strâns, pentru a nu împiedica circulația sanguină arterială, cât să se poată introduce un deget sub bandaj;

NU se practică incizii sau cauterizări la nivelul mușcăturii, NU se „stoarce” plaga, NU se recomandă aplicarea de gheață sau garou, NU se aplica diverse substanțe sau curent electric la nivelul plăgii, NU se încearcă capturarea șarpelui, NU se recomandă utilizarea dispozitivelor de aspirație a veninului, NU se aspiră veninul cu gura;

Membrul mușcat se imobilizează într-o atelă, pentru a împiedica contracțiile musculare care favorizează circulația limfatică; membrul respectiv va fi menținut în poziție neutră sau mai jos decât nivelul cordului și nu mai sus decât acesta;

Șocul anafilactic se tratează de urgență prin administrarea de Adrenalină, existând în farmacii sisteme de auto-injectare cu Adrenalină (Anapen, Epipen) intramuscular, acestea putând fi incluse în baremul trusei de prim – ajutor (daca persoana se cunoaște cu alergii severe). Pe lângă administrarea de Adrenalină, este utilă și administrarea de antihistaminice (acestea pot fi administrate și în reacțiile anafilactice mai ușoare, iar Adrenalina se administrează doar în formele severe – șoc anafilactic);

In caz de instalare a stopului cardio-respirator, se aplică manevre de resuscitare cardio-pulmonară;

Pacientul va fi transportat la spital pe targă, evitându-se mobilizarea acestuia (pacientul nu va umbla);

Serul antiviperin se va administra doar la spital, dacă gradul de toxicitate este moderat-sever”, au comunicat salvamontiștii români.