EXCLUSIV // CCR, garant al supremației Constituției sau o INSTITUȚIE CAPTURATĂ? Dezbatere despre LIMITAREA puterilor Curții Constituționale / Opinia specialiștilor: “Dacă e să o schimbi, mai bine renunți la ea”

EXCLUSIV ONLINE // De mai bine de doi ani și jumătate, Curtea Constituțională a României a avut grijă să ocupe aproape în fiecare săptămână primele pagini ale publicațiilor. Și a făcut-o cu așa o dăruire, încât pare că toți am devenit experți în drept constituțional.

Cu decizii dintre cele mai controversate, CCR a reușit să reaprindă discuția despre modul în care sunt aleși membrii săi. E o instituție politică sau juridică? Chiar este garantul supremaţiei Constituţiei, așa cum scrie în Legea Fundamentală sau a devenit o instutuție capturată, care face un joc politic? Este corect modul în care sunt numiți judecătorii constituționali?

Politică - 06 dec, 23:52

Georgescu îndeamnă la încălcarea hotărârii CCR: „Decizia e obligatorie, dar nu există nicio sancțiune pentru neaplicarea ei. Cerem membrilor AEP și BEC să nu oprească procesul de votare”

În multitudinea de păreri formulate, de data aceasta specialiștii vor vorbi. Dar, întâi de toate, se cuvine o trecere în revistă a câtorva hotărâri controversate ale CCR. 2018 a fost anul cu cea mai multă activitate de la înființare. Instituția susține, în raportul anual, că a emis 870 de decizii și că a înregistrat 95 de sesizări referitoare la constituționalitatea legilor.

În mai 2018, CCR a respins sesizarea președintelui Klaus Iohannis pe modificările aduse Legii de funcționare a Agenției Naționale de Intergitate (ANI). Acest act normativ înceta de drept interdicțiile aplicate senatorilor și deputaților descoperiți de ANI în conflict de interese, în perioada 2007 – 2013. Hotărârea a ajutat 675 de aleși să scape de situații de incompatibilitate și conflicte de interese.

În iunie 2018, Curtea Constituțională i-a impus președintelui Klaus Iohannis să semneze decretul de revocare a Laurei Codruța Kovesi din funcția de procuror-șef DNA.

Anul trecut, CCR a respins sesizările de neconstituționalitate pe controversatele Legi ale Justiției, forțându-l astfel pe președintele Klaus Iohannis să le promulge. Cele trei legi au fost intens criticate de asociațiile de magistrați, de Opoziție, de șeful statului și instituțiile europene.

Foto: Inquam Photos / George Călin

De asemenea, CCR a declarat neconstituționale mai multe articole din Codul Penal și Codul de Procedură Penală, așa cum au fost ele trecute prin Parlament de PSD-ALDE+UDMR+Minorități. Mai multe articole controversate au trecut, însă, de acest filtru:

• reducerea termenelor de prescripție,
• reducerea termenelor necesare pentru liberarea condiționată,
• abrogarea neglijenței în serviciu,
• favorizarea săvârşită de un membru de familie sau afin până la gradul II nu se pedepseşte modificarea definiției traficului de influență, dar și cea a grupului infracțional organizat.
• o instanță de apel nu poate da o decizie de condamnare, dacă în prima instanță a fost dată achitare, decât dacă există probe noi
• darea de mită denunțată în termen de un an nu se pedepsește

Foto: Emanuel Ungureanu / Facebook

În toamna anului trecut, judecătorii constituționali au decis că modalitatea de constituire a completurilor de cinci judecători de la Curtea Supremă este ilegală. Urmare a acestei hotărâri, Curtea Supremă a fost nevoită să dispună eliberarea unor persoane precum foștii miniștri Constantin Niță și Dan Șova sau fostul președinte al Federației Române de Box, Rudel Obreja. De asemenea, Alina Bica și Elena Udrea au fost eliberate din arestul din Costa Rica, după ce, tot în baza deciziei CCR, Tribunalul București a decis revocarea cererilor de extrădare. În cazul lor, și a altora, deciziile definitive ale Curții Supreme au fost anulate, iar apelurile luate de la zero. Un alt efect al deciziei CCR a fost că toate procesele în curs aflate la completurile de 5 de la Curtea Supremă au fost reluate. Acesta a fost și cazul lui Liviu Dragnea, între timp condamnat definitiv la închisoare cu executare.

Video: Observator

În ianuarie 2019, CCR a stabilit că protocoalele dintre SRI și Parchet sunt neconstituționale. Curtea a desființat practic protocolul semnat de Ministerul Public cu SRI, în 2009, dar a apreciat că protocolul din 2016 a fost „încheiat legal”, fiind declarate neconstituționale doar o serie de aspecte. CCR a anunțat atunci că decizia sa nu poate produce efecte asupra sentințelor deja pronunțate, dar, în cazul dosarelor aflate în curs, dacă instanțele vor constata că au fost instrumentate probe de către altcineva decât de procurori, acestea vor fi anulate.

CCR a amânat de mai multe ori luarea unei decizii asupra sesizării lui Florin Iordache (PSD) pe tema constituirii completurilor specializate în cazurile de corupție de la Curtea Supremă. Dacă judecătorii vor constata un conflict juridic între Parlament și Curtea Supremă, așa cum a cerut Iordache, sentinţele din prima instanţă ar putea fi contestate și desființate, iar procesele s-ar putea relua de la zero. CCR ar urma să se pronunțe pe 3 iulie.

Perspective sumbre

Toate aceste decizii nu au făcut decât să alimenteze speculațiile că instutuția face mai mult jocuri politice, decât să vegheze la respectarea Constituției. Iar perspectivele de viitor sunt sumbre, dat fiind că doi dintre judecătorii CCR numiți recent, Cristian Deliorga și Gheorghe Stan, sunt acuzați că fac jocurile coaliției aflată la Putere.

Propus la Curtea Constituțională de către PSD, Gheorghe Stan a fost șeful Secției speciale de investigare a infracțiunilor din Justiție – structură a cărei înființare a fost amplu contestată de magistrați, politicieni de Opoziție și instituții europene. De altfel, GRECO și Comisia de la Veneția chiar recent au atras din nou atenția asupra efectelor nocive pe care le are funcționarea acestei secții asupra sistemului judiciar. Stan a devenit cunoscut după ce această Secție, sub conducerea sa, a deschis dosare pe numele Laurei Codruţa Kovesi. Deși va sta la CCR nouă ani, Gheorghe Stan deja a avut grijă să se asigure și după ce nu va mai fi judecător constituțional. Astfel, el ar fi depus o solicitare de a i se rezerva un post de procuror la această Secție Specială, până când îi va înceta mandatul la CCR. Nici bine nu a ajuns la Curtea Constituțională, că Gheorghe Stan a mai fost implicat într-un mic scandal, după ce declarat că şeful DNA a fost de acord cu retragerea apelurilor în dosarul lui Viorel Hrebenciuc şi cel al lui Sebastian Ghiţă. Nici vorbă de așa ceva! – a transmis apoi DNA, printr-un comunicat.

Propus la CCR tot de către PSD, Cristian Deliorga a fost cercetat de DNA în dosarul concursurilor fraudate pentru procurori, în care a fost condamnat la doi ani de închisoare fostul procuror general adjunct, Gabriela Ghiță. El este un cunoscut prieten al Adinei Florea. Deliorga este considerat și un apropiat al cercurilor de putere din jurul lui Sorin Strutinski, Radu Mazăre şi Nicuşor Constantinescu. În 2004, Cristina Deliorga a fost decorat de Ion Iliescu, atunci președinte al României, pentru servicii aduse justiției.

Dar Curtea Constituțională nu a captat toată atenția doar la București. Autoare a unor hotărări dintre cele mai discutabile sau vizată de decizii politice sfidând chiar Legi Fundamentale, această instituție a generat articole-fluvii și în alte state din Europa. Trei exemple:

Cum a ajuns Republica Moldova să aibă doi premieri și doi președinți, cu ”ajutorul” Curții Constituționale de la Chișinău

În perioada 7-9 iunie, Curtea Constituțională de la Chișinău a declarat neconstituţională Hotărârea adoptată de deputaţii Parlamentului pentru alegerea Zinaidei Greceanîi în funcţia de preşedinte al Legislativului. Neconstituțională a fost declarată și alegerea noului Guvern, condus de Maia Sandu. Șeful statului, Igor Dodon, a fost suspendat, iar premierul Pavel Filip a fost numit de CCRM în funcția de președinte interimar.

Vreme de o săptămână, Republica Moldova a avut practic două guverne, unul condus de Maia Sandu, altul de Pavel Filip, și doi șefi de stat, Igor Dodon – suspendat prin decizia CCRM – și Pavel Filip – declarat președinte interimar de către aceeași CCRM.

Câteva dintre personajele-cheie de la Chișinău: Igor Dodon, Maia Sandu, Vlad Plahotniuc

Foto: hrituc.ro

Ulterior, după ce Guvernul Filip și-a anunțat demisia, judecătorii Curții Constituționale au anulat hotărârile din perioada 7-9 iunie.

Recent, Comisia de la Veneția a criticat deciziile Curții Constituționale de la Chișinău din acea perioadă: ”Comisia de la Veneția constată că drepturile procedurale ale președintelui și parlamentului au fost grav afectate de numărul și viteza mare (o zi sau două zile pe parcursul unui weekend) cu care Curtea a decis asupra unor cazuri foarte sensibile, cu repercusiuni semnificative asupra instituțiilor statului. Nici președintele, nici Parlamentul nu au fost reprezentați și nici nu au avut șansa de a-și prezenta argumentele în fața Curții”.

Comisia de la Veneția a mai transmis că are „motive serioase pentru a concluziona că decizia Curții Constituționale de suspendare temporară a președintelui și numirea primului-ministru ca președinte interimar nu a fost fondată pe Constituția Republicii Moldova”.

Urmare a acestui scandal, Mihai Poalelungi a demisionat din funcția de președinte al Curții Constituționale de la Chișinău. Ulterior, judecătorii CCRM au demisionat in corpore.

Tribunalul Constituțional, motiv de scandal în Polonia

La fel ca liderii de la București, guvernanții din Varșovia au declanșat revolta populației și reacții virulente din partea instituțiilor europene și partenerilor străini, după ce au forțat adoptarea unor măsuri vizând Justiția. Partidul de guvernământ Lege și Justiție a fost acuzat în nenumărate rânduri că încearcă să-și subordoneze Justiția, iar prima țintă a fost… Tribunalul Constituțional.

JarosławAleksanderKaczyński, președintele Partidului Lege și Justiție, considerat premierul din umbră al Poloniei

Foto: Hepta -Abaca Press /AA/ABACA

În 2015, ajuns la Putere, Partidul Lege și Justiție a refuzat să numească judecătorii nominalizați legal de guvernarea precedentă și a numit alții în loc, prin proceduri nelegale. Mai apoi, a refuzat publicarea unor decizii ale Tribunalului Constituțional în Monitorul lor Oficial, astfel încât acestea să nu poată produce efecte. De asemenea, Partidul Lege și Justiție a schimbat regulile, astfel încât Tribunalul Constituțional să aibă nevoie de o majoritate de două treimi pentru a lua o hotărâre, fapt ce a făcut extrem de dificil procesul decizional al instituției. Scandal a stârnit și decizia de a-i acorda președintelui țării dreptul de a numi un președinte al acestui Tribunal Constituțional – hotărâre care încălca în mod evident Constituția Poloniei.

Protest la Varșovia față de măsurile luate de Guvern în domeniul Justiției

Foto: Captură Video Youtube

În urma presiunilor internaționale, Guvernul de la Varșovia a revizuit procesul de reformă, dar experţii Consiliului Europei au considerat că schimbările propuse nu sunt suficiente și i-au acuzat pe liderii polonezi că ”refuză să coopereze”.

Partidul Lege și Justiție a numit deja majoritatea judecătorilor Tribunalului Constituțional, care are drept de veto asupra legislației, și, de asemenea, și-a impus controlul asupra organismului care nominalizează toți judecătorii din Polonia. Toate aceste mișcări, sub argumentele că trebuie îndepărtați din sistem toți judecătorii care au activat în anii comunismului și că sistemul judiciar trebuie să devină mai eficient.

Protest anti-Kaczyński și anti-Orban la Cracovia

Foto: Hepta – Reporter.pl / Marek Lasyk / REPORTER

Curtea Constituțională din Ungaria, un fel de as în mâneca lui Viktor Orban

De când a revenit la putere, în 2010, Viktor Orban defilează la Budapesta. Bineînțeles, el a avut grijă să-și treacă sub control Curtea Constituțională: i-a redus din putere și a numit judecători numai oameni fideli lui.

Protest în Budapestafață de măsurile luate de Guvern în domeniul Justiției

Foto: Captură Video Youtube

O descriere scurtă, dar cuprinzătoare a făcut-o chiar New York Times: „Orban a petrecut aproape opt ani subminând independența instanțelor și a altor instituții din Ungaria. El a numit un vechi prieten în pozitia de lider al sistemului judiciar, a umplut Curtea Constituționala cu susținatori de-ai săi, a modificat procesul electoral pentru a-și favoriza partidul, a adus majoritatea presei maghiare sub controlul celor mai apropiați aliați și a numit prieteni și colegi de partid conducători ai instituțiilor de supraveghere a statului, inclusiv la serviciul de urmărire penală„.

Prin urmare, se impun mai multe întrebări: Mai este Curtea Constituțională o instituție care apără Legea Fundamentală sau a devenit și altceva? Este un arbitru sau un jucător politic? Se cuvine să ne schimbăm complet modul de raportare la această instituție?

Ce spun specialiștii:

Foto: Andrei Țăranu / Facebook

Conferențiarul Andrei Țăranu, prodecanul Facultății de Științe Politice de la SNSPA, a explicat, pentru B1.RO, cum a fost gândită instituția numită Curte Constituțională, ce rol are ea și cum se alcătuiește în diverse state:

”CC este o instituție politică, ce are ca rol controlul constituțional al legislației și, prin aceasta, respectarea statului de drept. Din acest motiv, Kelsen, cel care a construit teoria europeană a Curții Constituționale, a insistat pe caracterul juridic al acesteia – de aici ideea de judecători. Perspectiva lui este una opusa modelului american (considerat pretorian, pentru că Președintele numește judecătorii la Curtea Supremă, care are și rol constituțional). Conform acestei teorii, puterile în stat numesc un număr echilibrat de judecători care să vegheze la respectarea statului de drept.

Însă modelul a fost modificat în numeroase țări, în funcție de diverse cauze și raporturi de putere. De exemplu, în Franța, Consiliul Constituțional ține de Senat, iar foștii președinți sunt parte de drept din acesta. În Germania, regim parlamentar, CC este numită exclusiv de Bundestag, Bundesratul fiind camera landurilor care fiecare, teoretic, are propria sa ”Constituție”. Președintele este prea slab și Guvernul este creația Bundestagului (a majorității din acesta).

În România, CCR este un produs de sinteză între modelul kelsenian și modelul francez – de aici rolul Președintelui, care împarte puterea executivă cu Guvernul, deci ar trebui să propună judecători solidar cu Guvernul). Alte state, precum Irlanda, nu au Curți Constituționale. Nici marea majoritate a monarhiilor constituționale nu au sau au niște structuri legate de Curțile Supreme”.

În opinia politologului Andrei Țăranu, Constituția României ar trebui schimbată: ”în aceste condiții, nu cred că ar trebui schimbată filosofia Curților Constituționale, ci doar, în cazul României, Constituția. Faptul că nu avem o definire clară a raporturilor de putere dintre puterile statului și un joc de legitimități foarte fluid face ca rolul CCR să devină unul de ‘interpret’ al Constituției, ceea ce mie nu mi se pare O.K.. Ea ar trebui doar să supervizeze actele cu caracter legislativ, inclusiv Ordonanțele de Urgență, și să le amendeze constituțional”.

”CCR are puterea pe care i-o conferă politicienii. Dacă ei o lipsesc de obiectul muncii, și rolul ei scade. Faptul, însă, că Puterea și Opoziția apelează atât de des la CCR arată, de fapt, lipsa de claritate a Constituției și nu faptul că CCR este o superputere. Dacă este să o schimbi, mai bine renunți la ea. Eu nu sunt adeptul schimbării, cred că este nevoie de control de constituționalitate, mai ales pe Drepturile Omului.

În concluzie, schimbarea Constituției, și nu doar modificarea ei, ar putea să rezolve toate problemele. Este cineva hotărât și pregătit pentru asta? Asta e marea întrebare!”, a mai declarat Andrei Țăranu, pentru B1.RO.

Foto: Inquam Photos / George Călin

La rândul său, dr. Ioan Stanomir, profesor universitar în cadrul Facultății de Științe Politice a Universității din București, a declarat, pentru B1.RO, că: ”Dacă privim din punct de vedere istoric la creșterea proeminenței Curții Constituționale, vom observa că acest rol se întărește pe măsură ce intrăm în epoca conflictelor constituționale și a coabitărilor, așadar undeva după 2004-2005. De asemenea, mai trebuie observat că această întărire a rolului Curții Constituționale coincide si cu amendarea Constituției și cu introducerea unei prevederi care se referă la arbitrarea și soluționarea de către Curte a conflictelor juridice de natură constituțională”.

Întrebat ce decizii ar trebui adoptate pentru ca hotărârile CCR să nu fie instrumentate politic, Stanomir a răspuns: “Problema este dublă. În primul rând, cred că această prevedere, care face din Curte arbitru al conflictelor constituționale, este una criticabilă. Ea a fost introdusă în mod pripit în 2003, la revizuire, iar consecințele ei nefaste se văd și acum. În al doilea rând, problema Curții se poate pune sub aspectul recrutării. Și aici observăm un aspect foarte interesant, anume că PSD a mizat în ultima vreme atât pe oameni de partid, așa cum este actualul președinte al Curții, Valer Dorneanu, cât și pe magistrați obedienți, cum sunt domnii Deliorga și Stan. Ceea ce înseamnă, cu toata tristețea vă spun, că orice formulă am imagina, ea poate fi pervertită de partidele politice. Cum putem limita această alunecare în partizanat politic a Curții? De exemplu, introducând o regulă potrivit căreia nu poți să fii magistrat la nivelul Curții Constituționale imediat după ce ai îndeplinit un mandat de ministru, funcția de ministru, sau ai îndeplinit un mandat de deputat sau de senator. Aceasta ar fi o idee posibilă. Dar revin la ceea ce v-am spus înainte. Cazurile celor doi magistrați sunt semnificative. Curtea, la ora actuală, a coborât foarte mult în prestigiul public, tocmai din pricina modului în care s-a realizat înfeudarea ei politică”.

Componența actuală a CCR

În România, Curtea Constituțională este în acest moment formată din nouă judecători, numiți pentru un mandat de nouă ani, mandate care nu poate fi prelungit sau reînnoit. Câte trei judecători sunt numiți de către Camera Deputaților, Senat, respectiv de Președintele României. Componența Curții se înnoiește cu o treime din numărul judecătorilor din 3 în 3 ani, fiecare din autoritățile competente să efectueze numirile desemnând câte un judecător

Membrii actuali ai Curții Constituționale din România sunt:

– Valer Dorneanu (din 2013), președinte al Curții din 2016, reales pentru un nou mandat in 2019
– Mona Pivniceru (din 2013)
– Marian Enache (din 2016)
– Daniel Morar (din 2013)
– Attila Varga (din 2016)
– Livia Stanciu (din 2016)
– Cristian Deliorga (din 2019)
– Gheorghe Stan (din 2019)
– Simina Tănăsescu (din 2019)