Investiții de miliarde de euro în Marea Neagră depind de Legea offshore. Controversele din jurul proiectului

Legea offshore de care depind investiții de miliarde de euro în Marea Neagră este așteptată de marii investitori. Proiectul este încă pe masa deputaților, deși a fost aprobat din octombrie 2017 de către Guvern, informează B1 TV. Oamenii de afaceri susțin că este nevoie de adoptarea urgentă a acestei legi deoarece îi ajută în luarea cât mai rapidă a deciziilor privind investițiile. O nouă discuție în acest sens va fi purtată săptămâna viitoare.

Legea se află acum la Camera Deputatilor, iar aleșii invocă urgența adoptării ei, chiar dacă nu a fost găsită sau nu s-a dorit găsirea unei forme avantajoase atât pentru stat, cât și pentru investitorii din Marea Neagră. Deja au apărut voci care acuză că statul român cedează pe nimic investitorilor străini.

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, a declarat marţi că nu va fi de acord ca toate gazele din Marea Neagră să fie vândute doar pe contracte bilaterale, ci trebuie ca producţia din Marea Neagră să fie folosită pentru dezvoltarea României. El a vorbit despre Legea offshore, care în prezent aşteaptă raportul final al Comisiei de Industrii, care încearcă să stabilească modul în care vor fi taxate gazele. Raportul este esenţial pentru ca legea să intre la votul final, însă el a fost amânat de nenumărate ori din cauza disputelor dintre preşedintele comisiei şi petrolişti în privinţa fiscalităţii

Un an au durat negocierile cu investitorii din Marea Neagră, care au stat la elaborarea proiectului legistaliv. Acesta a fost aprobat Guvern în octombrie 2017, și a fost trimis în Senat. Unde a fost aprobat în februarie acest an cu câteva amendamente, dar multe dintre articole au rămas neclare. Apoi, legea a fost trimisă în comisiile din Camera Deputaților.

Discuțiile s-au impotmolit la capitolul fiscalitate. Încă nu este clar cum ar trebui taxată producția de gaze din Marea Neagră, astfel încât să aibă de câștigat și statul român și investitorii, în condițiile în care acordurile petroliere se întind pe zeci de ani.

Mai multe articole rămân controversate. Printre acestea se afla articolul 18 referitor la modul de taxare a producției petroliere offshore, articolul 19 referitor la creditul fiscal ridică un alt semn de întrebare. Articolele 21 și 22 care conțin prevederi care ar putea duce la declanșarea unor proceduri de infringement din partea Comisiei Europene, fapt subliniat în două adrese trimise de Ministerul Energiei către Comisia de industrii din Camera Deputaților. Acestea ar încalca Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, principiile pieței libere de energie și legislația achizițiilor.

De asemenea, circulă zvonuri potrivit cărora ar urma să mai fie introdus un articol care să oblige investitorii să vândă o parte din producție în România.

Rezervele din Marea Neagră sunt importante și ar putea face din România un jucător serios, în regiune, pe piața gazelor. Tocmai de aceea, cadrul de reglementare ar fi trebuit să fie întocmit temeinic și mult mai transparent.