Mădălin Hodor a catalogat drept „primitive” și „în mare parte prostești” reacțiile din România după ce, recent, preşedintele Ungariei, János Áder, a comparat anexarea Crimeii de către Rusia cu Tratatul de la Trianon.
Istoricul consideră că toți cei care au sărit ca arși doar au făcut jocurile premierului ungar Viktor Orban și i-au legitimat propaganda în fața propriului electorat. „Cine poate crede în mod serios că există cea mai mică posibilitate a modificării graniţelor astăzi, când ele urmează să dispară oricum? Evident, doar cei care pot manipula prin inducerea unor frici istorice”, a scris Hodor, într-un articol pentru Revista 22.
Mădălin Hodor amintește că după ce János Áder, la summitul de la Kiev, a comparat anexarea Crimeii de către Rusia cu Tratatul de la Trianon, contestatarii premierului Florin Cîţu din lupta pentru şefia PNL s-au grăbit să-l critice pentru lipsa sa de reacție, el fiind prezent la acel summit. „Apoi au intrat în arenă patrioţii de serviciu şi ceilalţi actori politici care tradiţional mizează pe cartea naţionalistă”, notează Hodor.
Asta deși, amintește el, nu e nimic nou în faptul că oficialii de la Budapesta agită în mod intenţionat apele pe tema Ungariei Mari și că Viktor Orban vrea să reînvie naţionalismul revizionist maghiar.
„În iunie 2020, cu ocazia inaugurării Monumentului Unităţii Naţionale de la Budapesta, un memorial care a costat echivalentul a 16 milioane de euro şi pe pereţii căruia apar numele a 12.500 de comunităţi care au aparţinut Ungariei până în 1920, Viktor Orban a vorbit despre „dictatul de pace de la Trianon”, numindu-l şi o „condamnare la moarte”. (…) Există şi iniţiativa Organizaţiei Mondiale a Ungurilor, care de ani buni adună semnături pentru revizuirea Tratatului de la Trianon pe fondul sonor al unei trupe rock. De asemenea, cultul lui Horthy, „un om de stat excepţional” (în opinia lui Viktor Orban), a luat avânt. Mai sunt, desigur, şi milioanele de euro pompate de către guvernul de la Budapesta sistematic înspre comunităţile maghiare din ţările vecine. Orban nu investeşte doar în media şi afaceri, dar cumpără şi cluburi de fotbal în România. Deţine două, dintre care unul în prima ligă, şi urmează să îl cumpere pe al treilea”, notează istoricul, în articolul din Revista 22.
Mădălin Hodor mai amintește că securitatea ceaușistă a făcut mare caz din „problema iredentistă”, deși niciun document nu a demonstrat că există vreun plan concret prin care Budapesta vrea să ia Transilvania. Paranoia regimului comunist era alimentată de tot felul de articole publicate în ziare obscure din Occident, iar istoricii români se mobilizau pentru a „contracara propaganda iredentistă”.
„Cumva cred că nu am depăşit reacţiile acestea primitive şi în mare parte prosteşti, care ne obligă să reacţionăm la fiecare provocare ambalându-ne inutil. De fapt, făcând exact jocul provocărilor lui Orban şi legitimându-i propaganda. În faţa propriului electorat, evident. Cine poate crede în mod serios că există cea mai mică posibilitate a modificării graniţelor astăzi, când ele urmează să dispară oricum? Evident, doar cei care pot manipula prin inducerea unor frici istorice”, a mai scris Mădălin Hodor, pentru Revista 22.