Ministrul Muncii își asumă posibilitatea ratării unui jalon PNRR. Legea salarizării unitare, amânată până în 2027. Actul normativ trebuia să intre în vigoare în ianuarie 2024

Florin Manole, ministrul Muncii, își asumă posibilitatea ratării unuia dintre cele mai importante jaloane din PNRR, legea salarizării unitare a bugetarilor. Actul normativ trebuia să intre în vigoare în ianuarie 2024.

Ministrul Muncii susține că legea salarizării unitare a bugetarilor ar putea fi gata abia la sfârșitul anului 2027, cu o întârziere de trei ani de la data la care ar fi trebuit să intre în vigoare. Guvernul Ciolacu își asuma, în vara lui 2023, să trimită proiectul în parlament până în septembrie 2023, pentru a fi adoptat astfel încât să intre în vigoare în ianuarie 2024.

Întrebat dacă ministerul pregăteşte o astfel de lege, Florin Manole a confirmat că legea nu va fi gata până la finalul implementării PNRR, în august 2026. El a spus că abia în 2027, la un an după ce programul se va încheia.

„Da, dar nu pentru anul acesta şi cred că nici pentru jumătatea anului viitor (…) Din punct de vedere al cronologiei PNRR, sfârşitul lui 2027 este jalonul, sunt convins. Îl ştiu şi pe premierul Bolojan, că nu vom aştepta până în al doisprezecelea ceas, dar nici că se face anul acesta sigur”, a menţionat ministrul Muncii.

Dacă legea salarizării ar fi fost în vigoare, conform angajamentelor asumate de Ciolacu, lucrătorii din sistemul bugetar ar fi fost remunerați echitabil, iar sporurile pe care le-a tăiat Ilie Bolojan nu ar fi existat. Sporurile au fost acordate în locul legii salarizării bugetare pe care politicienii nu au fost capabili să o termine la vreme. .

Prelungirea PNRR sub semnul întrebării

Prin PNRR, România și-a asumat că va reforma sistemul de salarizare în sistemul public și s-a discutat despre o reglementare. În acest sens, guvernul a cerut Comisiei Europene amânarea aplicării legii salarizării unitare până în vara anului 2026. Legea este un jalon în cererea de finanţare 4 din PNRR, iar neimplementarea acesteia va duce la aplicarea de penalităţi sau la blocarea fondurilor europene.

Când vorbește despre amânarea adoptării noii legi a salarizării, Florin Manole are în vedere o eventuală prelungire a PNRR. Până acum, însă, deși Parlamentul European a votat în acest sens, Comisia Europeană nu a luat nici o decizie. Mai mult, Consiliul ECOFIN, din 8 iulie, a transmis că România trebuie să urgenteze implementarea reformelor asumate prin PNRR, până la 31 august 2026, fără să facă vreo referire la prelungirea mecanismului.

„Este esențial să se finalizeze punerea în aplicare efectivă a planului de redresare și reziliență, inclusiv a capitolului privind REPowerEU, pentru a se stimula competitivitatea pe termen lung a României prin tranziția verde și tranziția digitală, asigurându-se, în același timp, echitatea socială. Pentru a-și putea îndeplini până în august 2026 angajamentele asumate în PNRR, este esențial ca România să urgenteze punerea în aplicare a reformelor și a investițiilor prin abordarea întârzierilor în procedurile de achiziții, asigurarea unei guvernanțe eficace și consolidarea capacității sale administrative”, se arată în raportul ECOFIN.

Mai mult, Germania, unul dintre principalii contributori la bugetul Uniunii Europene se opune prelungirii mecanismelor de reziliență, de tip PNRR arătând că acesta este un instrument „extraordinar şi temporar”, pe care beneficiarii trebuiau să-l implementeze în intervalul de timp stabilit.  Guvernul german a elaborat un punct de vedere cu privire la Cadrul Financiar Multianual (MFP) al UE pentru perioada 2028-2034.

Epopeea legii salarizării unitare

Aventura legii salarizării unitare a început în vara anului 2023, în contextul grevei profesorilor. Pe 7 iunie, ministrul Muncii de la acea vreme, Marius Budăi, spunea că a primit sarcină să elaboreze legea salarizării unitare până pe 15 iulie. Proiectul, preciza Budăi, avea să fie discutat cu sindicatele, astfel ca până la 1 septembrie 2023 să fie depus în Parlament.

„Până pe data de 15 iulie am termen de la coaliție să finalizez draftul legii salarizării, astfel încât în perioada 15 iulie – 1 septembrie să continuăm discuțiile cu sindicatele, ca la 1 septembrie propunerea administrativă să treacă de Guvern și să fie depusă în Parlament”, spunea Marius Budăi, într-o conferință de presă.

Pe 12 iunie, același Budăi și întărea angajamentul făcut, de la tribuna Guvernului, în calitate de ministru al Muncii.

„Noi suntem în construcția Legii salarizării, construcție care este asumată a fi terminată în prima etapă, până în 15 iulie, urmând dezbaterile cu cei interesați, cu partenerii sociali, în perioada 15 iulie – 1 septembrie, după care aprobarea în Guvern ca proiect de act normativ, trimiterea în Parlament și acolo, bineînțeles, alte dezbateri, așa cum știm de obicei”, spunea Marius Budăi.

O demisie strategică

După fix o lună, însă, când protestele au încetat, Marius Budăi a fost lovit de amnezie, negând că și-ar fi luat angajamentul să finalizeze legea salarizării bugetare până la 15 iulie. Susținea că ar fi fost înțeles greșit, deși declarațiile sale au fost înregistrate și transmise de televiziuni. Într-o intervenție pentru Edupedu.ro, el afirmat că nu despre legea salarizării vorbea, ci doar despre grilele destinate personalului din Educație.

Pe 13 iulie, cu doar două zile înainte să expire termenul la care ar fi trebuit să depună draftul de lege, așa cum s-a angajat, Marius Budăi își dădea demisia din guvern. Nu din cauză că nu și-a ținut angajamentul, ci în contextul scandalurilor legate de azilurile groazei. Iar premierul Marcel Ciolacu îi mulțumea pentru un gest de onoare.

După demisia lui Budăi, subiectul legii salarizării unitare a dispărut din discursul public. Au mai existat doar vagi referiri, însă nimic concret. Succesoarea sa, Simona Bucura Oprescu nici nu s-a mai dat în vorbă, iar Marcel Ciolacu s-a mai referit la acest act normativ spunând că va fi implementat în această vară.

În urmă cu aproximativ o lună, fostul ministru al Fondurilor Europene, Marcel Boloș, spunea că aplicarea legii salarizării unitare va fi amânată până în 2028 sau până când deficitul bugetar va fi redus sub pragul de 5% din PIB. El avertiza că legea va trebui adoptată înainte pentru că este inclusă în reformele din PNRR.