Guvernul german condus de conservatorul Friedrich Merz se opune prelungirii programelor de tip PNRR, finanțate din planul european de redresare post-pandemie. De asemenea, Germania nu este de acord nici cu creşterea bugetului multianual al UE pentru următoarea programare pe şapte ani.
Germania respinge propunerile de prelungire a termenului de implementare pentru programele PNRR arătând că acesta este un instrument „extraordinar şi temporar”, pe care beneficiarii trebuiau să-l implementeze în intervalul de timp stabilit, conform agenției EFE. Guvernul german a elaborat un punct de vedere cu privire la Cadrul Financiar Multianual (MFP) al UE pentru perioada 2028-2034, document consultat de EFE.
Materialul a fost transmis Comisiei Europene cu o luna înaintea prezentării propunerilor asupra acestui buget multianual.
„În viitorul apropiat, marja de manevră financiară a statelor membre va continua să fie limitată. Nu există o bază pentru creşterea volumului MFP prin alocarea din veniturile naţionale. Contribuţiile statelor membre trebuie să rămână sustenabile pe termen lung, predictibile şi adecvate”, se arată în documentul citat.
Pentru a beneficia de finanțările PNRR proiectele trebuie finalizate până în august 2026, termen valabil și pentru atingerea jaloanelor. Germania consideră că este „exclusă din punct de vedere legal” o prelungire a termenului de implementare a acestui plan.
Germania, care este ţară contributoare netă la bugetul comunitar, subliniază că următorul buget multianual al UE va avea în plus povara începerii plăţii datoriilor contractate pentru finanţarea Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă (MRR). Este vorba despre planul european post-pandemie pentru care statele membre au elaborat câte un Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR).
Prin intermediul PNRR, statele au putut accesa granturi şi credite cu dobânzi reduse pentru realizarea unor proiecte de infrastructură, mediu sau digitalizare, finanţări condiţionate de îndeplinirea unor reforme denumite „jaloane”.
Poziția Germaniei contrastează cu cea a Spaniei, care cere creşterea contribuţiilor naţionale la bugetul comunitar de la 1% la 2% din venitul naţional brut şi, fără a menţiona explicit o extindere a MRR. Spania propune noi emisiuni europene de datorie prin care statele UE să obţină credite pentru investiţii în sectoare strategice.
Berlinul împărtăşeşte prioritatea Bruxelles-ului de reformare a bugetului UE în vederea simplificării şi flexibilizării acestuia şi pentru diminuarea birocraţiei. Germania susține că acest buget trebuie să aibă o „responsabilitate sporită” în domeniul securităţii şi apărării ca să devină un instrument de sprijin continuu oferit Ucrainei.
Documentul guvernului german pune un accent pe creşterea rolului bugetului multianual al UE în cheltuielile militare. Germania susţine că bugetul european „are potenţialul de a acoperi lacunele de capacitate ale UE, în principal prin consolidarea industriei de securitate şi apărare prin agregarea cererii şi stimularea dezvoltării, producţiei şi achiziţiilor colective”.
Guvernul de la Berlin cere utilizarea fondurilor europene pentru finanţarea tehnologiilor cu întrebuinţare civilă şi militară, a coridoarelor europene de mobilitate militară şi a proiectelor de creştere a pregătirii în faţa ameninţărilor hibride şi a atacurilor contra infrastructurilor critice.
Pe de altă parte, Germania consideră că Politica de Coeziune şi Politica Agricolă Comună (PAC), care împreună absorb circa două treimi din bugetul total al UE, trebuie să reformate pentru a fi adaptate în perspectiva aderării unor noi membri la UE, respectiv Ucraina, Moldova şi state din Balcani. Politica de Coeziune ar trebui să rămână un fond independent, finanţat corespunzător, în care să fie introduse stimulente care să determine statele membre să se reformeze. Germania propune un sistem de condiţionalitate asemănător celui reprezentat de jaloanele din PNRR.