Un proiect privind autonomia Ținutului Secuiesc a fost adoptat tacit în Camera Deputaților: Potrivit acestuia, regiunea va avea un președinte, ales pentru o perioadă de 4 ani

Un proiect de lege care acordă autonomie administrativă Ținutului Secuiesc, depus de deputați UDMR cu o zi înainte de Crăciun, în 2019, a fost adoptat tacit de către Camera Deputaților pe data de 23 aprilie. Proiectul își va continua parcursul legislativ prin intrarea sa în dezbatere în Senat, cameră decizională. Deși are avize negative în comisiile de specialitate, adoptarea tacită în Camera Deputaților s-a realizat după ce a fost depășit termenul de 45 de zile, dedicat dezbaterilor în plen. Potrivit regulamentului Camerei Deputaților, dacă acest interval este depășit, proiectul de lege este adoptat tacit.

Potrivit proiectului legislativ, Ținutul Secuiesc poate deveni regiune autonomă cu personalitate juridică în cadrul României iar limbile maghiară și română vor fi folosite în instituțiile publice de cetățenii domiciliați în Ținutul Secuiesc:

“Ca expresie a identităţii sale istorice, în scopul asigurării egalităţii de şanse a cetăţenilor şi protecţiei identităţii naţionale maghiare, locuitorii Ţinutul Secuiesc se constituie în comunitate autonomă. Ordinea administrativă a Ţinutului Secuiesc se bazează pe condiţiile geografice, economice, sociale şi culturale, pe dezideratul istoric al populaţiei acestuia privind asigurarea autonomiei. Aspiraţia locuitorii regiunii la autonomie are ca obiectiv participarea democratică a cetăţenilor la viaţa societăţii, la dezvoltarea economico-socială, la sprijinirea şi ocrotirea realizării intereselor teritoriale”, se menționează în varianta adoptată de Camera Deputaților.

Potrivit proiectului, Consiliul de Autoadministrare este instituţia prin care ia fiinţă Ţinutul Secuiesc. Atribuţiile Consiliului de Autoadministrare sunt stabilite de Statutul de autonomie şi de locuitorii Ţinutului Secuiesc.

Potrivit proiectului, Ținutul Secuiesc va avea un președinte, ales pentru un amndat de 4 ani

De asemenea inițiativa prevede că Ținutul Secuiesc poate avea președinte cu un mandat de patru ani dar și autorități locale – un Consiliul Scaunal, un Consiliu Comunal, Consiliul Orășenesc, Consiliul Municipal și primar.

Astfel, Consiliul de Autoadministrare se compune din consilieri regionali aleşi pe o perioadă de patru ani prin alegeri libere. Numărul consilierilor în Consiliul de Autoadministrare este de 77. Numărul mandatelor ce revin circumscripţiilor electorale se calculează în baza datelor ultimului recensământ al populaţiei.

Legea mai prevede faptul că simultan cu alegerea consilierilor în Consiliul de Autoadministrare are loc şi alegerea consilierilor în consiliile scaunelor, în consiliile locale și alegerea unui preşedinte a Ţinutului Secuiesc, a preşedinţilor scaunelor şi a primarilor.

Referitor la alegerea preşedintelui Ţinutului Secuiesc, a preşedinţilor scaunelor, a primarilor şi a consilierilor, sunt valabile prevederile Legii nr. 70/1991, modificate, privind alegerile locale.

Inițiativa va intra în dezbaterea Senatului și va avea același parcurs în comisii și apoi în plen. De precizat este ca inițiativa legislativă nu poate fi adoptată tacit de camera decizională , regulamentul comun al Parlamentului dar și Constituția impune dezbaterea și votul de către cel puțin o cameră.

Proiectul a fost depus de UDMR, înainte de Crăciun

Deputații UDMR Zsolt-Istvan Biro şi József-György Kulcsar-Terza au depus, chiar înainte de Crăciun la Camera Deputaţilor, un proiect prin care Ţinutul Secuiesc devine regiune autonomă cu personalitate juridică în României.

Propunerea legislativă prevede că statutul de regiune autonomă a Ţinutului Secuiesc poate fi desfiinţat numai printr-un referendum organizat în Ţinutul Secuiesc. „Statutul de Autonomie al Ţinutului Secuiesc, adoptat prin lege, se aprobă prin referendum de către cetăţenii Ţinutului Secuiesc”, arată proiectul de lege. Iniţitorii spun că înfiinţarea regiunii autonome este o expresie a identităţii istorice a zonei şi va asigura egalitatea de şanse a cetăţenilor şi protecţia identităţii naţionale maghiare.

„Ca expresie a identităţii sale istorice, în scopul asigurării egalităţii de şanse a cetăţenilor şi protecţiei identităţii naţionale maghiare, locuitorii Ţinutul Secuiesc se constituie în comunitate autonomă. Ordinea administrativă a Ţinutului Secuiesc se bazează pe condiţiile geografice, economice, sociale şi culturale, pe dezideratul istoric al populaţiei acestuia privind asigurarea autonomiei. Aspiraţia locuitorii regiunii la autonomie are ca obiectiv participarea democratică a cetăţenilor la viaţa societăţii, la dezvoltarea economico-socială, la sprijinirea şi ocrotirea realizării intereselor teritoriale”, potrivit iniţiativei legislative a celor doi deputaţi UDMR.