SONDAJ: În ce instituții mai au românii încredere. Președinția și politicienii, în cădere liberă. Biserica rămâne prima în clasament

SONDAJ: În ce instituții mai au românii încredere. Președinția și politicienii, în cădere liberă. Biserica rămâne prima în clasament

Biserica și Armata continuă să fie instituțiile în care românii au cea mai mare încredere, conform rezultatelor unui barometru realizat de INSCOP Research, în perioada 12-15 ianuarie 2026.

Românii nu mai au încredere în politicieni

Biserica este instituția în care românii au cea mai mare încredere, 63.9% declarând că au destul de multă și foarte multă încredere în această instituție (față de 57.7% în iulie 2025).

Urmează Armata, cu un capital de încredere de 61.8% (față de 63% în iulie 2025) și Poliția cu 50% (față de 43.2% în iulie 2025).

Clasamentul este continuat de Președinție cu 27.9% (față de 34.8% în iulie 2025), Justiție cu 25.4% și Guvern cu 18.4% (față de 20.4% în iulie 2025). Pe ultima poziție se situează Parlamentul cu 11.9% încredere destul de multă și foarte multă (față de 14.5% în iulie 2025).

„Instituțiile percepute ca „nepolitice” domină încrederea publică. Biserica și Armata rămân repere simbolice de stabilitate și identitate, semn că populația caută ancore de continuitate în afara jocului politic propriu-zis. Este un tipar clasic în societăți cu neîncredere structurală în clasa politică.

Instituțiile politice sunt captive într-un deficit structural de credibilitate. Nu vorbim doar de nemulțumiri conjuncturale, ci de o neîncredere cronicizată în instituțiile reprezentative. Asta indică o ruptură între cetățeni și mecanismele clasice ale democrației reprezentative, ceea ce alimentează populismului, discursul anti-sistem și formulele radicale de reprezentare politică.” explică Remus Ștefureac, director INSCOP Research.

Cum se împart românii între instituții

Biserica atrage încrederea în special din partea votanților PSD și AUR, a persoanelor de peste 60 de ani, cu educație primară și care locuiesc în mediul rural.

Armata este apreciată de votanții PSD și PNL, de seniorii de peste 60 de ani și de locuitorii din zonele rurale.

Poliția primește sprijin, în principal, de la tinerii sub 30 de ani, votanții PSD și PNL și angajații din sectorul public.

Președinția este preferată de votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu studii superioare și locuitorii din București și orașele mari.

Justiția este susținută în special de votanții PSD și AUR, persoanele între 18 și 44 de ani și cele cu educație primară.

Guvernul beneficiază de încrederea votanților USR și PNL, a tinerilor sub 30 de ani și a persoanelor cu studii superioare din București.

Parlamentul are o încredere mai mare din partea votanților PSD, PNL și USR, tinerilor sub 30 de ani și locuitorilor din București.

Metodologia sondajului

Datele au fost culese în perioada 12-15 ianuarie 2026, prin metoda interviului telefonic prin intermediul chestionarului.

Volumul eșantionului este de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste.

Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%.