Unirea Republicii Moldova cu România, în programul PUN pentru alegerile anticipate. Declarații exclusive de la Chișinău, la „Se întâmplă acum!” cu Tudor Barbu: „Unirea e mai aproape decât își imaginează unii” (VIDEO)

Unirea celor două state românești este un proces politic și o finalitate mult mai rapidă și mult mai convenabilă pentru toți cetățenii Republicii Moldova, indiferent de apartenența la diferite grupuri etnice sau confesiuni religioase, a explicat fostul deputat Ana Guțu, prim-vicepreședinte PUN.

Fost secretar de stat în Guvernul României la Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova, ea a fost invitată alături de Iulian Gramațki la emisiunea „Se întâmplă acum!” cu Tudor Barbu, luni, pe B1 TV.

Cei doi, ambii candidați PUN la alegerile anticipate din stânga Prutului, au fost invitați în emisiune de Ioana Constantin, membră PMP.

„La 23 de ani (Iulian Gramațki – n.r.) a luat doctoratul în economie, în Germania. Este cel mai tânăr absolvent care a obținut un astfel de titlu și este pe listele Partidului Unității Naționale în Chișinău, la alegerile din 11 iulie”, a precizat Ioana Contantin.

Ce spun Iulian Gramațki și Ana Guțu, candidați PUN la alegerile anticipate din Republica Moldova,despre unirea cu România

„Partidul Unității Naționale s-a lansat în această campanie electorală pentru a aduce o schimbare în Republica Moldova, care pe parcursul celor 30 de ani de când și-a declarat independența ca stat nu a reușit să facă pasul următor, pasul cel firesc, și anume reunirea cu țara-mamă. Existau speranțe atunci, la momentul declarării independenței, că acea unire va fi înfăptuită în decurs de un an sau doi, și iată că au trecut deja 30 de ani și vedem că acel curs a deraiat. Noi am venit aici ca să readucem înapoi cursul spre reunificare, pentru prima dată să existe în Parlament un partid cu reunirea celor două state românești asumată prin program”, a declarat Iulian Gramațki.

Întrebat dacă e conștient ca tânăr politician că negocierile cu privire la Republica Moldova s-au purtat peste capul Bucureștiului, Chișinăului și chiar Bruxellesului, Iulian Gramațki a explicat: „Cel puțin conform dreptului internațional, nu este așa. După Actul Final de la Helsinki, semnat în 1975 și ratificat practic de toate statele de pe glob, statele suverane și independente au dreptul să își hotărască singure modificările teritoriale, fără vreun amestec din afară. Dacă la Chișinău se votează o declarație de unire și dacă la București, la fel, se votează o declarație de reunire, va fi foarte greu ca cineva la Berlin sau la Washington, sau la Moscova să zică, nu, aceasta nu este valabilă. Tot ce vor putea face ei este să își exercite influența din umbră, prin intermediul agenților infiltrați, prin intermediul provocărilor, să facă ca acest lucru să nu se întâmple”.

Întrebată dacă în următorii ani este mai probabil ca Vladimir Putin să ajungă la gurile Dunării sau Republica Moldova să devină membru cu drepturi depline în UE, Ana Guțu a afirmat: „În acea perioadă, Putin nu va mai fi țarul Rusiei, cu siguranță, dar Republica Moldova o văd reunită cu țara – România, iubită, reîntregită și respectată, așa precum ne-o dorim. Eu cred cu sinceritatea în unirea Republicii Moldova cu România și cred că unirea este mai aproape decât unii își imaginează”.

„Așa după cum a spus și tânărul Iulian Gramațki, unirea celor două state românești este un deziderat politic, este un proces și este o finalitate. Din păcate, perspectiva integrării imediate în Uniunea Europeană este una foarte îndepărtată pentru Republica Moldova. Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, care a fost ratificat în 2014, și are niște teme pe acasă pe care trebuie să le îndeplinească. În acest Acord de Asociere nu se face nicio referință la Articolul 49 al Tratatului de la Lisabona cu privire la perspectiva aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Unirea celor două state românești este un proces politic și o finalitate mult mai rapidă și mult mai convenabilă pentru toți cetățenii Republicii Moldova, indiferent de apartenența la diferite grupuri etnice naționale, confesiuni religioase, fiindcă prin unificarea celor două state românești s-ar produce aici, pe teritoriul Republicii Moldova, o simplificare instituțională de care noi avem nevoie”, a mai spus Ana Guțu.