Modificări radicale în construcții din cauza gazului radioactiv care cauzează cancer

Modificări radicale în construcții din cauza gazului radioactiv care cauzează cancer
Foto simbol: Pixabay

România este una dintre ţările în care concentraţia de radon din sol reprezintă un pericol pentru sănătatea publică.

Radonul este principala cauză în apariţia cancerului pulmonar în rândul nefumătorilor

Administratorii clădirilor cu acces public vor fi obligaţi din 2023 să ia măsuri de limitare a concentraţiei de radon, conform unei reglementări la care lucrează Ministerul Dezvoltării. Radonul este un gaz radioactiv care ajunge din sol în locuinţe şi provoacă cancer la plămâni. România are un risc mare pentru sănătatea publică din cauza concentraţiei mari de radon – gaz radioactiv aflat în sol, provenit din uraniul aflat în roci. Avertismentul este lansat de specialiştii de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca.

Radonul pătrunde în construcţii prin crăpăturile din fundaţie şi din ziduri sau prin reţeaua de apă şi canalizare. Este principala cauză în apariţia cancerului pulmonar în rândul nefumătorilor, respectiv a doua cauză în apariţia cancerului pulmonar la fumători. Iar în Codul European de luptă împotriva cancerului se regăseşte şi recomandarea privind reducerea nivelului ridicat de radon din locuinţe sau din instituţii. Cum stă România UE a adoptat în 2013 Directiva 59 Euratom, conform căreia ţările membre trebuie să ia măsuri în ceea ce priveşte expunerea la radon a populaţiei. România a adoptat în 2018 actele normative care transpun directiva europeană în legislaţia naţională. Prin aceasta s-a instituit obligativitatea de a măsura şi de a remedia, dacă este cazul, situaţiile în care radonul este un pericol pentru sănătatea populaţiei în clădirile cu acces public: şcoli, grădiniţe, sedii de instituţii publice, teatre, cinematografe etc.

Radonul afectează plămânii, sursă foto: captură YT

Se va realiza o hartă a radonului în România

Nu există încă o hartă a radonului în România, dar specialiştii UBB au făcut măsurători parţiale în Transilvania. În Cluj-Napoca, cercetătorii împreună cu Primăria au verificat concentraţia de radon la şcolile şi grădiniţele din oraş. Concluzia: în una din cinci clădiri concentraţia de radon a depăşit valoarea legală. Nivelul de referinţă maxim admis pentru concentraţia de radon este 300 Bq/m3. „O astfel de expunere echivalează pentru sănătate cu realizarea a 150 de radiografii pulmonare pe an sau echivalentul a 16 ţigări pe zi“, arată Alexandra Cucoş-Dinu, cercetător ştiinţific gradul I şi Coordonator al Laboratorului de încercări Radon „Constantin Cosma“ (LiRaCC), Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Mediului din cadrul UBB. Prima şcoală care a făcut, în premieră naţională, o intervenţie de remediere a concentraţiei de radon a fost Liceul Teoretic Onisifor Ghibu din Cluj-Napoca, potrivit adevărul.ro.
Aceasta a fost realizată în perioada mai-octombrie 2021, în timpul reabilitării termice a clădirii, prin „impermeabilizarea“ fundaţiei cu o folie specială şi realizarea unui sistem de conducte pentru evacuarea în exterior a gazului periculos. Cercetătorii de la UBB care s-au ocupat de lucrare au precizat că investiţia a fost de circa 20.000 de euro, clădirea având 2.000 de metri pătraţi.
Deocamdată nu există normele pentru implementarea legislaţiei specifice. Elaborarea acestora a început la Ministerul Dezvoltării, cu concursul UBB, iar termenul de realizare este decembrie 2022, astfel încât din anul 2023 aceste reglementări ar intra în vigoare. Fiecare administrator de clădire cu acces public va trebui atunci să ia măsuri pentru măsurarea şi menţinerea nivelului de radon la nivelul legal. Prioritară va fi realizarea unei hărţi de radon a României, pentru a vedea în ce zone din ţară trebuie intervenite, precum şi formarea de specialişti în domeniu.

Urmăriți B1TV.ro și pe