Schimbări pe piața muncii, în timpul pandemiei. Românii au acceptat joburi mai slab plătite

În contextul crizei generate de noul coronavirus, piața muncii a suferit schimbări importante, iar românii au fost nevoiți să facă o serie de compromisuri. De cele mai multe ori, aceștia au acceptat joburi mai slab plătite.

Schimbări pe piața muncii, în timpul pandemiei

Potrivit unui studiu derulat de eJobs România, spre deosebire de anii trecuţi, pentru cei care au încercat să se angajeze din martie şi până acum, arată că principalul compromis pe care l-au făcut cei care şi-au schimbat jobul a fost să accepte un salariu mai mic decât ar fi acceptat în mod normal.

Mai exact, 34% dintre respondenţi spun că s-au angajat pe o poziţie sub nivelul lor de experienţă şi pregătire, în timp ce aproape un sfert au declarat că nu au fost dispuşi să facă niciun compromis, chiar dacă vor aștepta mai mult pentru a găsi un job. Dintre aceştia, cei mai mulţi fac parte din categoriile de vârstă 18-24 de ani şi 45+.

„Oamenii încep să dea dovadă de tot mai multă flexibilitate, cel puţin temporar, pentru că au o serie de obligaţii care nu le permit să stea prea mult timp fără job. Spre exemplu, românii erau, până acum, destul de refractari când venea vorba de a se reloca într-un alt oraş, însă acum trec şi peste acest obstacol, aşa cum ne arată rezultatele studiului.

Acceptarea unui job part time sau mutarea într-o altă ţară sunt alte două concesii pe care candidaţii le-au făcut în ultima jumătate de an pentru a putea să se angajeze. Nu trebuie să uităm însă că aceste schimbări de pe piaţa muncii sunt ciclice şi vom reveni, poate chiar mai curând decât de aşteptăm, la realitatea pe care o ştiam înainte de declanşarea pandemiei. Iar atunci raportul de forţe candidaţi-angajatori se va inversa din nou”, a explicat Bogdan Badea, CEO eJobs România.

Chiar şi cei care au decis să amâne angajarea până când va apărea jobul potrivit și remunerate după preferințe sunt conştienţi că vor trebui, la rândul lor, să facă o serie de concesii în perioada imediat următoare, dacă nu vor reuşi să se angajeze.

Concret, 44% dintre aceștia spun că, dacă nu vor avea de ales, cel mai probabil, vor accepta un job sub nivelul lor de experienţă şi pregătire, în timp ce 43% declară că se vor angaja pe un salariu mai mic decât aveau anterior. Mutarea în alt oraş, în altă ţară, un job part time sau reconversia profesională sunt alte schimbări pe care candidaţii le iau în calcul dacă nu se vor angaja în perioada următoare.

„Cei care au un job ok nu se gândesc la o schimbare în viitorul apropiat, iar cei care au rămas fără loc de muncă încearcă să nu piardă nicio oportunitate şi să devină cât mai atrăgători în ochii angajatorilor.

Aproape 70% ne-au spus că urmăresc mai des site-urile de recrutare online, discută cu prietenii despre joburile noi în piaţă, şi-au actualizat CV-ul, citesc mai mult despre ce se întâmplă pe piaţa muncii, caută articole şi ghiduri despre cum se pot pune mai bine în valoare în faţa recrutorilor sau se pregătesc temeinic pentru interviurile de angajare”, mai spune Bogdan Badea.

Lucrul de acasă, noul trend în câmpul muncii

Pandemia de COVID-19 a determinat o accelerare a procesului de digitalizare a administrației publice, dar și a activităților din sistemul privat. Astfel, antreprenorii au devenit mai flexibili, iar o dovadă în acest sens o reprezintă posibilitatea angajaților de la lucra de acasă.

80% dintre companii sunt de părere că lucrul de acasă este noua normă pe piața muncii, potrivit unui sondaj PwC.

45% dintre companii nu vor mai cere angajaților să revină la lucrul tradițional, de la sediu, iar 21% dintre angajatorii sondați intenționează să abordeze o strategie hibrid, cu lucru de la birou, dar și de acasă.

53% dintre companii au creat și au implementat deja o politică în direcția lucrului de la distanță, iar 47% au răspuns că vor îmbunătăți sau vor implementa o politică de muncă de la distanță până la finalul anului 2020.

Companiile care au adoptat lucrul de la distanță l-au implementat din 3 motive: sănătatea și siguranța angajaților (70%), îmbunătățirea experienței angajaților (65%) și atragerea și reținerea talentelor-cheie (60%).

La nivel european, România se află pe ultimul loc în ceea ce privește munca de la distanță.