Moise Guran, despre mecanismele antifraudă din România: Legislaţie primitivă, infractori din ce în ce mai sofisticaţi

Viorel Hrebenciuc, influentul lider PSD, a deținut conturi secrete în Geneva, la filiala uneia dintre cele mai mari bănci din lume, conturi pe care le-a împărțit cu un personaj cheie din afacerea Megapower. Recenta dezvăluire aparţine jurnaliştilor de la Rise Project.

O afacere complexă, investigată, se pare, destul de sumar la acea vreme de către, pe atunci, tânărul procuror Victor Ponta, consideră Moise Guran pe biziday.ro.

“Ceea ce vreau să vă explic este modul de lucru destul de complex şi, de fapt, unele vulnerabilităţi ale statului nostru, în toată această poveste. Swiss Leaks este, de fapt, o investigaţie uriaşă a unei frăţii internaţionale a jurnaliştilor de investigaţii, dar cu adevărat interesant este modul ingenios în care sucursala elveţiană a băncii britanice a dus conspirarea banilor la nivel nu de inginerie financiară, ci de artă. Din capul locului, vă spun că doar jumătate dintre cele 549 de conturi legate de România sunt asociate unor persoane, celelalte fiind doar o trimitere către un off-shore sau, pur şi simplu, către un număr şi atât”, scrie Guran.

Jurnalistul explică în continuare cum a conspirat banca respectivă identitatea clienţilor: “contul funcţionează ca o puşculiţă, iar un număr de persoane pot dispune de banii respectivi, fără a fi însă în mod juridic demonstrabil proprietarul acestora.”

Luând cazul Hrebenciuc, contul său de 90 000 de euro putea fi accesat de politician, de soţia sa, de fiul lui şi de încă o persoană care avea legătură cu afacerea Mega Power. Având în vedere aceste lucruri, Moise Guran se întreabă cum i se poate reproşa lui Hrebenciuc ceva, dacă nici unul dintre aceştia nu este proprietarul contului.

“Aici intervine o problemă majoră a legislaţiei noastre antifraudă, pentru că justiţia din România s-ar putea să citească amuzată aceste dezvăluiri, s-ar putea chiar să nu găsească nimic amuzant în faptul că peste 1,3 miliarde de dolari din aceste conturi fantomă sunt legate de România, dar Fiscul sau procurorii să nu poată mişca un deget împotriva celor care au acces la banii din Elveţia dar, juridic, nu prea se poate demonstra că sunt banii lor.

Altfel spus, dincolo de dezvăluirile ce vor urma în zilele următoare, cred că politicienii români vor trebui să modifice urgent legislaţia şi să o adapteze unor noi tipuri de fapte penale, pentru că, uite, infractorii s-au sofisticat destul de mult”, e de părere Guran.