Dominic Fritz preia discursul lui Ilie Bolojan. De ce nu dorește un guvern condus de un premier tehnocrat

Dominic Fritz preia discursul lui Ilie Bolojan. De ce nu dorește un guvern condus de un premier tehnocrat
Dominic Fritz (USR) și Ilie Bolojan (PNL). Sursa foto: Captură video - USR / Facebook

Dominic Fritz a declarat că exclude soluția unui premier tehnocrat după ce PSD și AUR au anunțat că vor depune o moțiune de cenzură împotriva lui Ilie Bolojan. 

Dominic Fritz respinge ideea unui premier tehnocrat

Politicianul USR susține că ideea unui guvern condus de un premier tehnocrat nu ar fi o soluție la acest moment. Drept urmare, el spune că partidul său va trece în opoziție într-o astfel de perspectivă. Dominic Fritz omite faptul că formațiunea pe care o conduce a apărut tocmai în contextul unei guvernări tehnocrate, asigurată de Dacian Cioloș. Iar mulți dintre liderii USR au fost membri ai acestui guvern.

„Cu cine să conducă (un premier tehnocrat – n. red.)? Cu un PSD care nu s-a ținut de cuvânt nici măcar câteva luni să conducă. Cu un PSD care oricând are în buzunar o majoritate paralelă împreună cu AUR, pe care o scoate și o pune pe masă când ceva nu-i convine, împreună cu un PSD care s-au pus reformelor. Ce fel de premier tehnocrat ar fi asta? Altceva decât doar o păpușă a PSD-ului?”, a spus Fritz, la Digi24.

Potrivit spuselor sale, prin colaborarea cu AUR, PSD a trecut o linie roșie pe care a asumat-o USR pentru a rămâne în coaliție. Totuși, prin depunerea unei moțiuni de cenzură, alături de partidul lui Simion, social-democrații au urmat exemplul USR din 2021. Scoși de la guvernare, de Florin Cîțu, cei din USR au răsturnat guvernul PNL solicitând, în același timp, continurea guvernării cu un alt premier PNL.

„Dacă PSD acuma folosește o majoritate fix cu acești extremiști împotriva coaliției pro-europene, nu putem, indiferent cu ce premier, nu putem să negociem un nou guvern pro-european. Nu merge”, a spus Fritz.

USR se îndreaptă spre opoziție

Dominic Fritz a spus că, în caz de nevoie, dacă guvernul condus de Ilie Bolojan va pica la moțiunea de cenzură, USR va trece în opoziție.

„Cu siguranță nu vom fi complice pentru un guvern care are doar față de pro-reopean și este doar de fațadă este reformist, pentru că guvern cu PSD în aceste condiții nu va putea face nicio reformă, nu va putea opri furtul și nu va putea ține România pe o linie proeuropeană, în timp ce ei tot au majoritatea”, a spus Fritz.

Poziția sa este similară cu cea a premierului Ilie Bolojan care nu dorește să renunțe la guvernare. La fel ca Dominic Fritz, acesta a exclus ideea unui guvern condus de un tehnocrat spunând considerând că acesta n-ar putea să guverneze fără o experiență mare, inclusiv politică.

„Dacă ar fi să fac o apreciere personală, cu experiența pe care am avut-o în administrație, cu tenacitatea de a trece peste obstacole, de a duce lucrurile până la capăt, gândiți-vă ce dificil a fost să împingem o legislație care ține de pensiile speciale, doar să ne gândim la asta. Este dificil să administrezi o coaliție care este formată din patru partide, n-a fost un lucru ușor, și a administra coaliții complicate este o situație foarte dificilă. Dacă nu ai o experiență mare, inclusiv politică, riscul să nu reușești să administrezi lucrurile, să împingi lucrurile mai departe este destul de mare”, a afirmat Bolojan

Dominic Fritz și Bolojan contraziși de realitate

Deși Dominic Fritz și Ilie Bolojan respinge ideea unui guvern condus de un tehnocrat, tocmai tehnocrații au fost cei care au salvat România în momente de criză. Guvernul condus de tehnocratul Mugur Isărescu a fost învestit tot într-o perioadă de criză politică profundă, marcată de certurile din interiorul CDR, dintre PNȚCD, PNL și PD.

În perioada în care a condus țara, între 1999 și 2000, guvernul Isărescu a reușit gestioneze situația economică dificilă pe care a moștenit-o și să o stabilizeze. Tot în mandatul său, România a inițiat formal negocierile cu Uniunea Europeană, proces început cu aplicația din 1995 și aprobarea Comisiei Europene pe 13 octombrie 1999.

Guvernul condus de tehnocratul Dacian Cioloș (17 noiembrie 2015 – 4 ianuarie 2017) a fost instalat după demisia lui Victor Ponta. Această periodă a fost caracterizată prin stabilitate macroeconomică și o creștere economică solidă, de peste 4% din PIB, printre cele mai mari din UE. Deficitul a fost ținut sub 3% din PIB, contribuind la credibilitatea fiscală a țării. Inflația a rămas la un nivel scăzut, chiar negativă temporar.

A fost pentru prima oară când România a îndeplinit aproapte toate criteriile de convergență pentru aderarea la moneda unică europeană. Deficitul bugetar a fost sub 3% din PIB; datoria publică a scăzut mult sub 60% din PIB; guvernul a asigurat stabilitatea prețurilor (inflația), în limitele cerute de UE; ratele dobânzilor pe termen lung au fost menținute în limitele impuse la Maastricht.

România trebuia să mai îndeplinească etapa obligatorie de cel puțin 2 ani în Mecanismul European al Ratelor de Schimb (ERM II) și avea șanse mari să atingă obiectivul în 2019.