3 boli autoimune foarte frecvente și simptomele lor

Ca reacție la un atac extern, precum virusuri, bacterii sau altele, sistemul imunitar atacă organismul în loc să-l protejeze. Nu există tratamente pentru vindecarea acestor boli, ci doar pentru ameliorarea anumitor simptome ale lor. Iată mai jos trei dintre cele mai frecvente boli autoimune și ce trebuie să știi despre simptomele acestora.

Diabetul de tipul 1

Diabetul de tip 1 reprezintă un procent mic din cazurile totale de diabet, de până la 10%. Cel mai frecvent apare în copilărie ori adolescență, dar există și cazuri în care s-a declanșat mai târziu. Boala apare pentru că organismul anumitor persoane produce prea puțină insulină sau deloc, din cauza unei reacții autoimune care distruge acele celule din pancreas ce au rolul de a sintetiza acest hormon, esențial pentru utilizarea glucozei din sânge. Deocamdată, nu se cunoaște cauza exactă pentru care se întâmplă acest lucru.

Simptomele diabetului zaharat de tipul 1 cele mai întâlnite sunt:

• Nevoia de a urina frecvent
• Senzație crescută de foame și sete
• Oboseală cronică
• Pierdere în greutate
• Probleme oftalmologice

Cea mai frecventă complicație majoră a diabetului de tipul 1 este coma, care poate duce la deces. Este esențial ca persoanele care suferă de acest tip de diabet să își administreze insulină în mod regulat pentru a ține boala sub control.

Boala Basedow-Graves

Una dintre cele mai comune forme de tiroidită autoimună, boala Basedow-Graves, ale cărei cauze nu sunt pe deplin cunoscute, afectează mai ales populația feminină. În această boală, anticorpii atacă tiroida, o glandă al cărei rol este secreția și reglarea hormonilor din organism. În momentul în care este atacată, tiroida va secreta în exces hormoni tiroidieni, iar astfel poate apărea hipertiroidismul.

Boala Basedow-Graves are ca principal simptom apariția gușii și a exoftalmiei. Printre celelalte simptome se mai numără:

• Oboseala cronică
• Scăderea în greutate, fără modificarea apetitului
• Senzație de sete crescută
• Aritmii cardiace
• Transpirație excesivă
• Stare de nervozitate și tremor

Netratată, boala poate declanșa o serie de complicații, de la osteoporoza la neoplazie mamară, insuficiență cardiacă și oftalmopatie.

Boala celiacă

Celiachia este o boală intestinală cronică declanșată de consumul de gluten. La unele persoane, consumul de gluten determină o reacție imună anormală în intestinul subțire, care cauzează inflamație și afectează pereții acestuia. Majoritatea nutrienților, vitaminelor și mineralelor nu mai pot fi astfel absorbite corespunzător de organism.

Principalele simptome ale celiachiei sunt de tip digestiv, precum dureri abdominale, diaree, balonare etc. Pe de altă parte, unele simptome sunt comune multor altor afecțiuni, de exemplu, oboseală sau dureri articulare.

Principalul mod de a gestiona această boală este eliminarea completă a glutenului din alimentație. Printre cele mai frecvente complicații pe care le poate dezvolta un bolnav de celiachie sunt intoleranța la lactoză, anemie și osteoporoză.

Factori care slăbesc sistemul imunitar

Sistemul nostru imunitar este puternic, dar, în unele situații, nu face față unor factori care îl afectează din punct de vedere funcțional. Iată mai jos principalele cauze pentru apariția disfuncțiilor sistemului imunitar, în afara bolilor autoimune, precum boala Addison sau insuficienta suprarenala, lupus  ori Gougerot-Sjögren:

• Excesul ponderal – țesutul adipos secretă citokine specifice, adipokine, dintre care unele provoacă inflamație în organism. Dacă aceste inflamații devin cronice, ele pot să modifice sistemul imunitar.
• Diabetul netratat – atunci când este lăsată netratată, hiperglicemia reduce răspunsurile imune și, prin urmare, organismul este mai susceptibil la infecții.
• Hipertensiunea arterială – aceasta poate provoca reducerea nivelului anumitor globule albe implicate în procesul antiinflamator. Este important ca tensiunea arterială să fie bine ținută sub control.
• Excesul de sare – există studii care arată că un consum excesiv de sare poate slăbi imunitatea. Consumul ridicat de sare este asociat și cu hipertensiunea arterială.
• Stresul – în perioadele de stres organismul este mai susceptibil la infecții. Cauza ar fi aceea că hormonii de stres stimulează receptorii de la suprafața anumitor celule imunitare, împiedicându-le să producă substanțe antiinflamatorii.
• Lipsa somnului – mai multe studii au arătat că lipsa cronică a somnului face ca organismul să fie mai vulnerabil la infecții.

Multe boli autoimune evoluează lent și sunt diagnosticate destul de târziu, abia când apar complicații. De aceea este important să fii atent la semnalele pe care ți le trimite organismul și să mergi la medic pentru controale regulate.