Cazul Nordis ia amploare. DIICOT face percheziții la zeci de adrese din România și Monaco

Procurorii DIICOT derulează, la acest moment, zeci de percheziții la mai multe adrese din România şi în Monaco, într-un dosar ce are legătură cu cazul Nordis. Este vorba despre o anchetă care vizează infracțiuni de înşelăciune, delapidare, spălare a banilor şi evaziune fiscală.

Anchetatorii au transmis un comunicat de presă în care fac o serie de precizări cu privire la această operațiune. Potrivit sursei citate, cercetările vizează un număr de 72 de suspecţi, dintre care 40 sunt persoane fizice, iar 32 sunt societăți comerciale. Perchezițiile au loc în București, dar și în mai multe județe din țară. Audierile se desfăşoară la sediul DIICOT – Structura Centrală. Acţiunea este realizată cu suportul jandarmilor Inspectoratului General al Jandarmeriei Române.

„Astăzi, 3 februarie, procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală, împreună cu ofiţeri din cadrul Direcţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate, pun în aplicare 65 de mandate de percheziţie domiciliară pe teritoriul României şi al Principatului Monaco – 63 pe raza municipiului Bucureşti şi a judeţelor Ilfov, Constanţa, Galaţi, Giurgiu, Bistriţa Năsăud şi Prahova -, într-un dosar penal privind săvârşirea infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat, delapidare cu consecinţe deosebit de grave, spălare a banilor, evaziune fiscală, înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, stabilirea cu rea-credinţă de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuţiilor, având ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat, toate în formă continuată”, a informat DIICOT.

Potrivit anchetatorilor, începând cu anul 2018, trei dintre suspecți au constituit un grup infracţional organizat structurat pe un model piramidal cu trei paliere. Prin intermediul grupării au fost promovate și dezvoltate proiecte imobiliare. Sub acoperirea mai multor companii, arată DIICOT, au fost încasate diferite sume de bani, de la clienți, sub promisiunea vânzării unor apartamente. Ulterior, gruparea a ajuns la delapidarea fondurilor societăţilor respective.

Cumpărătorii ar fi fost păcăliți, arată procurorii cu ocazia executării ante-contractelor şi contractelor de vânzare-cumpărare. Astfel, în contabilitatea firmelor respetive au fost evidențiate operaţiuni fictive în scopul sustragerii de la plata taxelor şi impozitelor datorate şi stabilirea cu rea-credinţă a taxelor (TVA). Scopul a fost acela de a obține sume de bani, sub formă de rambursări sau restituiri de la bugetul de stat ori compensări datorate bugetului general. În urma operațiunilor puse la cale au fost cauzate prejudicii societăţilor comerciale, cumpărătorilor şi bugetului de stat.

Cum operau membrii grupării

Potrivit DIICOT, din investigaţii a rezultat că eşalonul secund al grupării a fost format din persoane apropiate liderilor (rude sau prieteni), care au aderat la grupare şi au sprijinit-o activ, prin diverse modalităţi, sub controlul şi îndrumarea acestora. Ultimul palier a sprijinit grupul infracţional organizat, pe anumite componente sau în anumite perioade. În aceste situații era vorba despre elaborarea documentațiilor aferente operaţiunilor de vânzare a imobilelor, intabulare sau consultanţă juridică (notari şi avocaţi) şi încasarea banilor din săvârşirea infracţiunii de delapidare.

În acest context, actele de urmărire penală au arătat că, în perioada 2019 – 2024, liderii grupului infracţional au încasat, prin cinci societăți comerciale, de la mai multe persoane fizice și juridice, avansuri pentru promisiuni de de vânzare-cumpărare, respectiv contracte de vânzare-cumpărare, suma de peste 957.000.000 lei (peste 195 milioane euro).

Fondurile  au fost delapidate prin transferuri către persoane fizice sau juridicce, societăţi afiliate structurii criminale, plata de salarii, dar şi diverse cheltuieli voluptorii. Suma totală rezultată în urma operațiunilor a fost stabilită de anchetatori la 346.000.000 lei şi 2.400.000 euro, precizează DIICOT.

În majoritatea cazurilor, banii au fost scoși din firme în baza unor documente justificative care au dat aparența de legalitate operaţiunilor (avans, dividende, restituire împrumut, cesiune părţi sociale, respectiv înfiinţarea şi/sau preluarea a zeci de societăţi pentru a simula operaţiuni economice, astfel încât fonduri consistente având ca provenienţă avansurile achitate de către clienţi să poate fi externalizate sub aparenţa unor contracte de prestări servicii sau achiziţii de bunuri). Sumele au ajuns în conturile membrilor grupării care, ulterior, le-au retras în numerar, menţionează procurorii.

DIICOT arată cum erau păcăliți clienții

Totodată, în acelaşi interval de timp, suspecţii au păcălit, cu ocazia executării unor promisiuni de vânzare-cumpărare, acte adiţionale şi contracte de vânzare-cumpărare având ca obiect imobile, mai multe persoane fizice şi juridice. Potrivit procurorilor, acestora li s-au prezentat fapte mincinoase cu privire la finalizarea proiectelor, predarea apartamentelor către un număr mare de clienţi, afirmarea unor procente mari de vânzări, respectiv epuizarea acestora, amânarea nejustificată şi repetată a semnării contractelor prin prezentarea deformată a realităţii obiective şi prin presarea clienţilor cumpărători să accepte alte termene şi condiţii dezavantajoase, invocarea unor impedimente inexistente la semnarea contractelor (neplata taxelor şi impozitelor, argumente false privind întârzierea lucrărilor – vreme nefavorabilă, pandemie sau conflictul armat de la graniţa cu Ucraina).

Gruparea ar fi vândut aceleași apartamente căre mai mulți clienți. De asemenea, semnarea contractelor de vânzare-cumpărare  a fost condiționată de asumarea unor noi obligaţii neinserate iniţial în promisiunea de vânzare, cum ar fi cedarea folosinţei locuinţelor pe o perioadă lungă de timp, intenţia de a folosi apartamentele edificate în interes propriu – pentru funcţionarea hotelului, grevarea imobilelor de sarcini în favoarea unor terţe persoane sau membri ai grupării fără notificarea clientului, interdicţia notării la cartea funciară a promisiunilor de vânzare-cumpărare, asumarea în scris a obligaţiei de a nu face aprecieri publice asupra oricărui aspect al relaţiilor contractuale sub sancţiunea plăţii unor daune de valori mari care descuraja orice demers judiciar al clienţilor, se mai arată în comunicatul DIICOT.

Suspecţii au recurs, de asemenea, la recompartimentări ale imobilelor pentru a îngreuna identificarea apartamentelor care au făcut obiectul promisiunilor de vânzare, obstrucţionarea accesului clienţilor în şantiere pentru a verifica stadiul lucrărilor, vânzarea în bloc a unui număr mare de apartamente către propriile societăţi urmată la scurt timp de rezoluţiunea vânzării, în scopul needificării şi/sau nepunerii la dispoziţia clienţilor a imobilelor contractate.

În baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în mod repetat şi la intervale diferite de timp, liderii grupului infracţional au dispus efectuarea în documentele contabile ale firmelor (persoane juridice cu calitatea procesuală de suspect) de operaţiuni fictive de achiziţii, în scopul diminuării bazei impozabile şi deducerii ilegale a taxei pe valoare adăugată.