Șapte europarlamentari români s-au abținut la votul pentru combaterea abuzului sexual asupra copiilor. Ce justificări au avut / 4.000 de violuri asupra minorilor, reclamate în România numai anul trecut

Parlamentul European (PE) a adoptat cu 599 de voturi „pentru”, doar două „împotrivă” și 62 de abțineri o poziție privind propunerea Comisiei Europene de actualizare a directivei privind combaterea abuzului sexual asupra copiilor. Printre cei care s-au abținut se numără și șapte eurodeputați români.

Cuprins

• Ce vizează Parlamentul European în propunerea sa
• Cine sunt europarlamentarii români care s-au abținut de la vot
• Cum argumentează Târziu și Terheș abținerea de la vot
• Ce date are Poliția despre abuzurile asupra minorilor comise în România

Ce vizează Parlamentul European în propunerea sa

PE vrea să nu se mai prescrie abuzurile sexuale comise asupra minorilor, iar materialele ce conţin abuzuri generate de inteligenţa artificială (AI) să fie considerate infracţiuni.

De asemenea, mai e vizată înăsprirea sancțiunilor pentru o serie de infracțiuni sexuale care implică minori.

De acum, urmează ca Parlamentul European și Consiliul UE să negocieze pentru forma finală a directivei. După ce aceasta va fi adoptată, toate statele membre UE, inclusiv România, vor trebui s-o aplice în legislația națională.

Cine sunt europarlamentarii români care s-au abținut de la vot

Potrivit organizației neguvernamentale Europuls, eurodeputații români care s-au abținut de la vot sunt Dragoș Benea (PSD), Gheorghe Cârciu (PSD), Claudiu Manda (PSD), Ștefan Mușoiu (PSD), Claudiu Târziu (ACT), Cristian Terheș (ECR) și Diana Șoșoacă (SOS România).

G4Media a încercat să obțină un punct de vedere și din partea europarlamentarilor PSD Claudiu Manda și Dragoș Benea, dar aceștia nu au răspuns.

Cum argumentează Târziu și Terheș abținerea de la vot

În schimb, Claudiu Târziu a declarat pentru G4Media: „M-am abținut pentru că existau o serie de probleme, așa cum se întâmplă în multe acte normative, probleme privitoare la inocența copiilor”.

„Abținerea mea reflectă o poziție echilibrată: sprijin ferm pentru combaterea abuzului sexual asupra copiilor, dar cu rezerve serioase față de metodele propuse, care pot pune în pericol libertățile fundamentale ale tuturor cetățenilor europeni. Nu putem înlocui o amenințare cu alta.

Rezoluția conține prevederi care pot deschide calea către supravegherea generalizată a populației, inclusiv prin scanarea automată a mesajelor private transmise prin aplicații criptate. În numele luptei împotriva unei infracțiuni reale și grave, nu trebuie să permitem instaurarea unui regim de tip Big Brother, care transformă toți cetățenii în suspecți”, a mai reclamat eurodeputatul.

Târziu a mai susținut că rezoluția nu oferă suficiente garanții privind cine controlează aceste sisteme, ce se întâmplă cu datele colectate sau cum sunt prevenite abuzurile sau erorile.

De asemenea, în opinia sa, unele prevederi ale rezoluției țin de competența exclusivă a statelor membre.

Întrebat la ce prevederi din rezoluție se referă atunci când vorbește despre pericolul „instaurării unui regim de tip Big Brother”, Claudiu Târziu a răspuns: „în mod concret la prevederile care permit sau impun scanarea automată a comunicațiilor private ale utilizatorilor, inclusiv cele criptate, de către furnizorii de servicii digitale. Toți utilizatorii vor fi monitorizați, nu doar cei suspectați. Aceasta supraveghere subminează principiul prezumției de nevinovăție și dreptul la viață privată (consacrat de Carta Drepturilor Fundamentale a UE)”.

Cât despre Cristian Terheș, acesta s-a arătat nemulțumit că rezoluția PE include referiri la copii LGBTQ+: Raportul „abordează o problemă extrem de gravă și urgentă. Din păcate însă, textul a fost compromis de infiltrarea unor elemente ideologice precum ideologia de gen, care nu au nicio legătură cu scopul juridic al acestui demers. (…) Introducerea în raport a unor formulări ideologice ambigue și imprecise, precum referirea la copii LGBTQ+ diluează grav obiectivul central – protejarea tuturor copiilor, indiferent de context. Copiii trebuie apărați în mod egal, nu împărțiți pe criterii ideologice absurde”.

Ce date are Poliția despre abuzurile asupra minorilor comise în România

Potrivit Poliției Române, anul trecut au fost sesizate 3.999 de infracțiuni de viol asupra unui minor pe teritoriul României, respectiv 934 de infracțiuni privind agresiunea sexuală săvârșită asupra unui minor, iar în primele șase luni ale acestui an, au fost sesizate 2.089 de infracțiuni de viol asupra unui minor, respectiv 439 de infracțiuni privind agresiunea sexuală săvârșită asupra unui minor.