Poarta prin care a intrat Mihai Viteazul în Cetatea Medievală a fost descoperită de arheologii Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia, conduși de arheologul Anca Timofan. Sub vestigiile arheologice ale porții medievale a fost găsită și poarta principală a castrului roman, construită de Legiunea A XIII-a Gemina.
Pe bastionul Capistrano, în zona estică a Cetății, au fost găsite ruinele porții medievale Sf. Gheorghe, construite peste poarta principală (Porta Praetoria) a castrului legiunii a XIII-a Gemina.
:format(webp):quality(webp)/http://b1tv.ro/wp-content/uploads/2025/10/intrarea-lui-mihai-viteazul-in-alba-iulia.jpg)
În total, arheologii au descoperit acolo construcții aparținând epocii romane (castrul legiunii a XIII-a Gemina, sec. II-III d.Hr.), perioadei medievale timpurii (sec. IX-XII), perioadei Principatului Transilvaniei (sec. XVI-XVII) și stăpânirii habsburgice (sec. XVIII-XIX).
În partea inferioară a bastionului, a fost descoperit un segment din zidul estic al palestrei castrului roman – un mare edificiu patrulater cu o curte interioară înconjurată de colonade monumentale, unde se antrenau soldații legiunii. Zidul roman a fost suprapus de zidul curtinei estice a cetății medievale.
Arheologii au putut vedea acum că Poarta Sf. Gheorghe suprapune și utilizează poarta de est romană – Porta praetoria. Originea romană a porții medievale a fost remarcată de călătorii străini din sec. al XVII-lea, care amintesc prezența unui mare relief pe care era figurată lupoaica alăptându-i pe Romulus şi Remus, aplicat pe fațadă.
De asemenea, a fost descoperită și o parte din clădirea mănăstirii franciscane, construită pe bastionul Capistrano între 1725–1742. După asediul din 1849, biserica și claustrul au fost dezafectate de autoritățile militare.
Poarta Sf. Gheorghe are o puternică încărcătură simbolică în istoria României, fiind imortalizată în numeroase opere de artă (Constantin Lecca, Sava Henția, Stoica Dumitrescu) ca locul intrării triumfale a lui Mihai Viteazul în Cetatea Bălgradului la 1 noiembrie 1599.