Avem sisteme Patriot, dar rămânem fără rachete. România stă la coadă după Ucraina și Israel. Nu suntem printre prioritățile SUA

România a investit miliarde de dolari pentru a cumpăra unele dintre cele mai performante sisteme de apărare antiaeriană din lume: MIM-104 Patriot. În discursul oficial, aceste sisteme reprezintă pilonul principal al scutului aerian al țării și una dintre cele mai importante investiții militare făcute după aderarea la NATO. Însă realitatea strategică a ultimilor ani scoate la iveală o problemă incomodă: într-un război modern nu este suficient să ai sistemul. Trebuie să ai și rachete.

Problema apărării Patriot a României. Nu există rachete

România a investit masiv în sistemele Patriot, considerate coloana vertebrală a apărării antiaeriene cu rază lungă. Primele baterii sunt deja operaționale, iar altele sunt în diferite stadii de livrare și integrare.

Pe hârtie, acest lucru ar trebui să ofere României una dintre cele mai moderne apărări aeriene din regiune. În practică însă, eficiența unui sistem Patriot depinde de un lucru simplu: câte rachete avem în depozit.

Interceptoarele sunt extrem de scumpe și se consumă rapid. În scenarii reale de luptă, pentru distrugerea unei singure ținte pot fi lansate două sau chiar trei rachete. În cazul unui atac saturat cu drone și rachete de croazieră, stocurile pot scădea dramatic în doar câteva zile.

Iar aici apare marea problemă. România ar putea să nu dispună de suficiente rachete interceptoare în cazul unui conflict.

Cel puțin dacă ne luăm după exemplul Elveției, care a comandat cinci baterii Patriot, dar a fost informată că livrările vor întârzia din cauza cererii globale uriașe și a priorităților stabilite de Statele Unite. Potrivit informațiilor apărute în presa internațională, sistemele care ar fi trebuit livrate începând cu 2027–2028 ar putea ajunge mult mai târziu, din cauza presiunii asupra capacităților de producție.

Unde suntem pe lista de priorități pentru muniția Patriot

Dacă ritmul actual al cererii globale se menține, România ar putea fi nevoită să aștepte la rând pentru completarea stocurilor, în spatele comenzilor prioritare ale Statelor Unite, ale Ucrainei, dar și ale statelor din Orientul Mijlociu.

În practică, Washingtonul stabilește ordinea de prioritate pentru livrări.

Iar această listă arată astfel:

1. armata Statelor Unite

2. sprijinul militar pentru Ucraina

3. aliați strategici din Orientul Mijlociu, precum Israel și statele din Golf

4. restul statelor aliate

În concluzie, comenzile României pentru rachete Patriot vor aștepta după Ucraina, Israel, statele din Golf și mai ales… după armata SUA.