Premieră pentru România în misiunile NATO: un F-16 românesc a doborât o dronă ucraineană în Estonia. Incident fără precedent în spațiul aerian NATO

Un avion F-16 românesc, aflat în misiunea NATO de poliție aeriană în statele baltice, a doborât o dronă ucraineană care pătrunsese în spațiul aerian al Estoniei. Incidentul s-a produs în sudul țării, în apropierea lacului Võrtsjärv, și reprezintă prima interceptare de acest tip realizată de România în cadrul Alianței Nord-Atlantice.

Ministrul estonian al Apărării a confirmat misiunea F-16-ului românesc

Ministrul estonian al Apărării, Hanno Pevkur, a declarat că avioanele românești au fost cele mai apropiate de zona incidentului și au intervenit după detectarea dronei de către sistemele radar baltice.

Oficialul a explicat că drona a intrat în spațiul aerian estonian, iar procedurile NATO au fost activate imediat. Potrivit acestuia, aparatul de zbor a fost doborât într-o zonă mlăștinoasă dintre Võrtsjärv și Põltsamaa.

Presa estoniană a relatat că, în timpul briefingului de presă despre incident, ministrul estonian al Apărării a întrerupt conferința pentru a răspunde unui apel primit de la ministrul român al Apărării, Radu Miruță.

Autoritățile estoniene susțin că drona ucraineană și-ar fi pierdut traiectoria din cauza interferențelor provocate de sistemele rusești de război electronic. Aparatul ar fi traversat accidental granița NATO înainte de a fi interceptat.

Incidentul vine după mai multe episoade recente în care drone provenite din zona războiului ruso-ucrainean au ajuns în spațiul aerian al statelor NATO, inclusiv în România, Polonia și Estonia. În trecut, autoritățile baltice au evitat doborârea dronelor rătăcite de teama unor pagube colaterale.

România a avut mai multe incidente cu drone, fără interceptări reușite

Deși România participă activ la misiunile NATO de apărare aeriană, autoritățile române nu au doborât până acum nicio dronă care a intrat pe teritoriul național, în ciuda numeroaselor incidente produse după începutul războiului din Ucraina.

Începând din 2023, armata română a identificat în mai multe rânduri fragmente de drone în județele Tulcea și Galați, în apropierea graniței cu Ucraina. Resturile proveneau în principal din drone rusești folosite în atacurile asupra porturilor ucrainene de la Dunăre.

Localități precum Plauru, Ceatalchioi sau Nufăru au fost afectate de alerte aeriene și evacuări temporare ale populației. Autoritățile au confirmat ulterior descoperirea unor componente de drone de fabricație rusească.

Critici privind reacția autorităților române

Guvernul și Ministerul Apărării au fost criticate în repetate rânduri pentru faptul că România nu a interceptat niciuna dintre dronele care au traversat spațiul aerian național. Oficialii au explicat că legislația și regulile de angajare nu permiteau intervenția în toate situațiile, mai ales când dronele nu reprezentau o amenințare directă asupra populației sau infrastructurii.

În mai multe cazuri, sistemele radar au monitorizat aparatele, însă acestea au părăsit rapid teritoriul României sau s-au prăbușit înainte de orice intervenție militară.

Pe fondul presiunilor publice și al riscurilor de securitate, autoritățile române au început să modifice cadrul legislativ pentru a permite armatei să intervină mai rapid împotriva dronelor care pătrund ilegal în spațiul aerian național.

Au fost accelerate și investițiile în sisteme anti-dronă și în consolidarea apărării aeriene de pe flancul estic al NATO.