Comisia Juridică a Senatului a respins proiectul care propunea anularea legilor antifasciste

Comisia Juridică a Senatului a adoptat, marți, 19 mai, un raport de respingere asupra proiectului care propune anularea legilor care interzic organizațiile și simbolurile cu caracter fascist, rasist sau xenofob; la vot doi senatori au fost „pentru”, unul s-a abținut.

Ce conține proiectul și cine l-a semnat?

Inițiativa legislativă, introdusă sub titulatura privind „legitimitatea apărării intereselor naționale ale României”, urmărește abrogarea Legii nr.107/2006, O.U.G. nr.31/2002, Legea nr.217/2015, Legea nr.157/2018 și Legea nr.241/2025, texte care sancționează organizațiile, simbolurile și propaganda fascistă, legionară, rasistă sau xenofobă, precum și promovarea cultului persoanelor vinovate de genocid, crime de război sau împotriva umanității.

Proiectul a fost depus la Senat pe 23 martie și este semnat de 42 de parlamentari provenind de la AUR, SOS, POT, grupul PACE – Întâi România și neafiliați. Inițiatorii au justificat propunerea prin necesitatea protejării „libertății de exprimare” și au susținut în expunerea de motive:

„Sub presiunea unor curente legislative și administrative excesiv de restrictive, spațiul libertății de exprimare, al libertății de conștiință și al libertății de asociere a fost adesea supus unor interpretări care au generat teamă, autocenzură și incertitudine juridică”

Expunerea de motive a invocat astfel limitări percepute ale libertăților civile, însă inițiativa nu renunță la textul care vizează eliminarea acelor legi enumerate anterior.

Cine a susținut proiectul în Comisia Juridică a Senatului

La dezbaterea din Comisia Juridică a Senatului, desfășurată marți, 19 mai, doar doi membri au votat „pentru” adoptarea proiectului, în timp ce un senator s-a abținut; în consecință, Comisia Juridică a adoptat un raport de respingere asupra proiectului.

Această decizie contrastează cu votul anterior din Comisia pentru Drepturile Omului, unde proiectul a primit un aviz favorabil, „aviz” adoptat, potrivit unui comunicat transmis atunci de USR, și cu voturile PSD.

Consiliul Economic și Social a emis deja un aviz negativ, iar proiectul urmează să fie supus votului în plenul Senatului. În cadrul dezbaterilor au fost aduse în discuție și limitele dreptului la liberă exprimare, magistratura fiind citată cu exemplul unui dosar în care un simpatizant legionar, apropiat de Călin Georgescu, „a fost condamnat la un an de închisoare într-un dosar în care a fost acuzat că a incitat la ură față de evrei și a făcut propagandă legionară pe rețelele de socializare”.

Judecătorii Judecătoriei Craiova au motivat, în speță, că:

„Acest drept nu este un drept absolut, ci trebuie exercitat în limitele drepturilor corelative ale celorlalți cetățeni, cum ar fi dreptul la demnitate (…) Articolele, imaginile și simbolurile reprezintă un discurs de ură și creează o atmosferă ostilă, fiind încălcat dreptul la demnitate al cetățenilor români minoritari, (…) instigă la ură rasială sau națională, ceea ce justifică necesitatea ingerinței statului în libertatea de exprimare”

Următorul pas procedural este includerea proiectului pe ordinea de zi a plenului Senatului, unde va primi un vot final din partea senatorilor.