Tudorel Toader, explicaţie ca în Caragiale despre ordonanţa pe legile justiţiei: Nu a fost presiune externă, poate nici presiune internă…

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a venit luni seară cu explicaţii privind controversata ordonanţă de urgenţă (OUG) pe legile justiţiei adoptată luni de Guvernul Dăncilă.
El a spus, la Antena 3, că nu a existat o presiune externă pentru emiterea acestei ordonanţe de urgenţă şi a susţinut că au fost necesare anumite corelări cu recomandările Comisiei de la Veneţia.

„Eu nu aş spune că există o presiune externă, poate nici o presiune internă. Sigur, sunt nişte gesturi, o manifestare a nemulţumirii unora sau altora, că-s români din România, că-s români de la Bruxelles sau în altă parte, dar nu înseamnă că e o presiune, pentru că – noi am mai vorbit şi eu cred în chestiunea asta – tu, ca demnitar, funcţionar ce eşti, trebuie să ai tăria, rezistenţa să-ţi faci treaba în mod corect, independent de faptul că unul e nemulţumit”, a declarat Tudorel Toader, potrivit Agerpres.

„Comisia de la Veneţia niciodată şi nici nu este posibil să stabilească nişte standarde unitare, valabile pentru toate ţările, pentru că noi nu suntem chiar în ipoteză egală. Şi atunci, Comisia ţine foarte mult la caracterul ireversibil pe care îl au reformele într-un stat de drept, fie România, fie Ungaria, fie Polonia, fie Germania. Comisia de la Veneţia încearcă să vadă, prin specialiştii pe care îi are, nivelul de structurare a statului de drept şi măsurile legislative pe care le luăm, măsuri care, repet, să nu aibă caracter reversibil, deci să fie ireversibile, pentru a atinge acele standarde europene”, a mai spus ministrul Justiţiei.

Întrebat de ce a fost nevoie de această ordonanţă, Toader a spus că „a fost nevoie din foarte multe motive”.

„Pe de-o parte, am pornit de la avizul preliminar al Comisiei de la Veneţia, am pornit de la faptul că, la rândul ei, Comisia Europeană când ne evaluează se raportează la raportul Comisiei de la Veneţia, la avizul acesteia, am pornit de la faptul că Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV), la rândul lui, se raportează la Comisia de la Veneţia, dar am pornit şi de la unele solicitări venite în mod explicit de la Consiliul Superior al Magistraturii. După aceea, Comisia Europeană, Comisia de la Veneţia, MCV-ul, CSM-ul, dar am constatat şi noi nişte necesare corelări şi atunci le-am combinat”, a explicat ministrul.