Pe cine va susţine Kelemen Hunor la alegerile prezidenţiale dacă în turul doi vor ajunge Klaus Iohannis şi Dan Barna: „Toţi românii vor avea de câştigat”

EXCLUSIV ONLINE // Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a vorbit marţi seara într-o dezbatere organizată de Facultatea de Ştiinţe Politice despre candidatura sa la alegerile prezidenţiale. Întrebat de reporterul B1.RO pe cine va susţine UDMR dacă în al doilea tur de scrutin va ajunge Dan Barna şi preşedintele Klaus Iohannis, Kelemen Honor a răspuns:”Să ajungem în turul doi și vom vedea. Poate o să fim eu şi cu Theodor Paleologu şi atunci o să aibă toţi românii de câştigat”.

Preşedintele UDMR a explicat în cadrul dezbaterii de ce candidează la alegerile prezidenţiale din acest an, precizând că în general politicienii români nu au mesaje în contexte electorale pentru comunităţile etnice.

“Nu candidez în acest an din curiozitate pentru cea mai înaltă funcție în stat, pentru că eu am mai candidat. Știu cu ce se mănâncă, de foarte mult timp lucrez în această fabrică ce se cheamă politică. Stau lângă linia de asamblare, cunosc toate mișcările, toate elementele. Pur și simplu am spus că trebuie să avem un candidat și în 2019 pentru că avem o viziune despre România. Vrem și noi o țară mai bună și nicio formațiune politică nu poate să se lipsească dintr-o competiție electorală. Am mai constatat din 1990 că politicienii români nici la funcția de președinte al Republicii, dar nici când vorbim de parlamentare nu prea au mesaje pentru comunitățile etnice. De aceea am considerat căeste menirea noastră să vorbim despre noi înșine, să explicăm că nu suntem dușmanii românilor, ai României”, a declarat Kelemen Hunor.

El a precizat că România a pierdut în ultimii 30 de ani multe ocazii care nu trebuiau ratate şi a a explicat semnificaţia mesajului pe care îl va promova în campania electorală.

“România a trecut în acești 30 de ani prin etape diferite, am pierdut foarte multe ocazii care nu trebuiau ratate dar știu că atunci marea majoritate a oamneilor politici aveau cele mai bune intenții, dar nu aveau experiență, mai ales în perioada de după 1996 și nu știau cam ce înseamnă o țară liberă. Știu ce ar trebui să facem să avem o țară mai bună. Noi am ales sloganul “Respect” în această campanie datorită faptului că discutăm cu oamenii indiferent de zona din care provin, indiferent de vârstă, indiferent de ocupație, aproape toată lumea spune că cea mai mare problemă este lipsa de respect. Statul nu îi respectă pe cetățenii săi”, a declarat Kelemen Hunor.

În ceea ce priveşte rolul pe care preşedintele trebuie să îl îndeplinească în societatea românească, Kelemen Hunor a precizat că şeful statului trebuie să trimită mesaje care să modeleze societatea.

“Eu consider că un președinte trebuie să aibă mesaje și trebuie să vorbească despre viziunea noastră în ansamblul societății, nu numai despre atribuțiile constituționale, pentru că acolo foarte repede ne oprim. Contează enorm de mult ce mesaje transmite un președinte, un om politic, un lider, un candidat la alegerile prezidențiale din România, pentru că prin aceste mesaje modelează societatea. Noi nu avem un proiect de țară de ani de zile. Toată lumea vorbește de proiect de țară, dar nu suntem în stare să creionăm o autostradă din punctual A în punctual B și să nu schimbăm în 24 de oremăcar o data traseul autostrăzii. În 100 de ani nu am reușit să străpungem Carpații, măcar cu o autostradă. Capitala României a rămas singura capitală care nu este legată de nicio altă capitalăprin autostradă”, a mai precizat Kelemen Hunor.

Candidatul UDMR la alegerile prezidenţiale a vorbit şi despre una dintre principalele teme ale campaniei sale prezidenţiale, educaţia.

“Noi în această campanie încercăm să vorbim despre educație și mă bucur că mai există un candidat la alegerile prezidențiale, Theodor Paleologu, care vorbește mult și gândește enorm de constructivdespre educație, pentru că e investiția cea mai sigură când vorbim de viitor. Fără a reforma sistemul nostrude învățământ nu vom reuși. Dacă ne uităm ce s-a întâmplat în 30 de ani în acest sistem ne dăm seama că e o problemă uriașă nerezolvată: 28 de miniștri și 28 dacă nu 29 de reforme, schimbări permanente. Mi-au zis, și ieri am fost la deschiderea anului universitar de la Târgul Mureș, la Universitatea de Artă șimi-au zis că e al doilea an când nu avem ministru și nu știm ce urmează. Același lucru îl spun și elevii din învățământul preuniversitar”, a declarat Kelemen Hunor.

Referitor la perspectiva unui pact pe educatie, Kelemen Hunor a precizat că acesta trebuie realizat după campania electorală pentru a nu politiza subiectul.

“În fiecare zi propunem câte un pact. Aceste propuneri vin în campania elecorală și atuncifiecare din păcate încearcă să profite de propunerea propriu-zisă, semnează și după aceea nu se face aproape nimic sau se face invers. Un astfel de pact trebuie făcut după alegeri, nu înainte de alegeri, nu în campania electorală. Și acum am auzit, hai să facem un pact pentru comisarul european, hai să facem un pact pentru alegeri anticipate, dar nimeni nu mai ia în serios astfel de propunei pentru că sunt făcute în campania electorală. Trebuie după campanie, după alegeri, când se știe cine este acel om legitim care poate livra un astfel de pact și președintele în acel moment este persoanalitatea cea mai legitimă cea mai demnă din punct de vedere politic, indiferent dacă este foarte jucător sau meditativși urmărește cu atenție ce se întâmplă în țară, dar are această legitimitate, mult mai mare decât puterea oferită prin Contituție”, a declarat preşedintele UDMR.

În viziunea sa educația, infrastructura mare, rutieră, feroviară și Portul Constanța, agricultura și sănătatea sunt domenii care nu trebuie vizate în lupta politică în timpul campaniei electorale.

În ceea ce priveşte măsurile pe care statul român ar trebui să le ia în domeniul educaţiei, Kelemen Hunor a subliniat importanţa creşterii finanţării până la 8-9% din PIB.

“Ar trebui să facem la nivelul universităților ce s-a întâmplat cu absolvenții, unde s-au angajat, câți s-au angajat și în ce domeniu.Și atunci se poate modela finanțarea, locurile finanțate de la bugetul de stat să fie regândite în următorul mod: universitățile care au avut absolvenți, care s-au angajat, care au găsit loc de muncă, care au avut performanțe, care au intrat în această competiție uriașă în țară și la nivel regionalsă aibă finanțare mai mare. Acest lucru înseamnă că ele au valoare. Nu spun că avem nevoie de mai puține universități, eu spun că avem nevoie de universități mai bune, care aduc absolvenți de calitate, cu cunoștințe solide și prin această finanțare ar fi primul pas să încercăm să avem absolvenți care găsesc loc de muncă, pentru că dacă pâna acum au găsit se poate crea pe mai departe și acest lucru. Mai multe discipline pragmatice și în colaborare cu firmele care sunt pe piață și să știm de ce au nevoie și acele firme care fac înțelegeri cu universitățile să aibă niște facilități. Acest lucru este valabil și pentru învățământul profesional, dual într-o altă notă. Și dacă există această cuplare a universităților bune cu firmele și cu angajatorii și cu investitorii, niciun student nu va simți când iese de la universitate că a pierdut, 3 ani, 4 ani, 5 ani, în funcție de sistem, are un masterat dar nu are un loc de muncă, se simte inutil, se mai înscrie la o a doua facultate că asta este moda, termină și a doua facultate și iarăși se simte inutil și pleacă eventual din țară. Noi nu dăm 6% așa cum ar trebui să dăm în fiecare an pentru că găsim un pretext să nu facem asta. Am propus anul trecut săse ajunga la 8-9% din PIB pentru educatie, pentru cercetare pentru inovare”, a explicat Kelemen Hunor.

Întrebat ce mesaj transmite comunităţii LGBT din România, candidatul UDMR a precizat că fiecare cetăţean trebuie să fie liber să îşi aleagă calea de urmat.

“Tot mesajul de respect pentru diversitate. Fiecare să își aleagă calea de urmat. Ce dorește să facă, cum dorește să trăiască și să nu se lase intimidatniciodată, să nu cedeze nimic din această liberattea sau posibilitatea de a alege cum vor să trăiască. Respect pentru fiecare. Statul nu are ce căuta în problemele de acest gen, cine, cum vrea să-și organizeze viața și cum vrea să trăiască viața, dacă dorește să trăiască bărbatcu barbat, femeie cu femeie”, a declarat preşedintele UDMR.