Dosarul Revoluției, retrimis la Parchetul Militar de judecătorii de la Curtea Supremă: Decizia nu este definitivă

Dosarul Revoluției, retrimis la Parchetul Militar de judecătorii de la Curtea Supremă: Decizia nu este definitivă
Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Dosarul Revoluției se reîntoarce la Parchetul Militar. Decizia a fost luată, vineri, de judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție, însă nu este una definitivă.

Dosarul Revoluției se întoarce la Parchetul Militar

Curtea Supremă a găsit unele probleme de legalitate în acheta procurorilor militari, la aproape 32 de ani de la evenimentele din decembrie 1989.

”Restituie la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secția Parchetelor Militare, cauza privind pe inculpaţii Iliescu Ion, Voican Voiculescu Gelu și gl. (rtr.) Rus Iosif, trimişi în judecată prin rechizitoriul nr. 11/P/2014 din 5 aprilie 2019 al acestei unităţi de parchet. Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului (…) Cu drept de contestaţie în termen de 3 zile de la comunicarea încheierii pentru procuror, persoanele vătămate, părțile civile, părțile responsabile civilmente şi inculpaţi. Pronunţată în camera de consiliu, astăzi, 21 mai 2021”, se arată în decizia instanței, potrivit G4Media.

În octombrie 2020, magistrații Curții Supreme au constatat ”neregularitatea” rechizitoriului întocmit de Secția Parcheteleor Militare în Dosarul Revoluției, în care în aprilie 2019 au fost trimiși în judecată pentru infracţiuni contra umanităţii fostul președinteIon Iliescu, fostul viceprim-ministru Gelu Voican Voiculescu și fostul șef al Aviației Militare Iosif Rus.

Dosarul cauzei cuprinde 3.330 de volume, dintre care 2.030 au fost instrumentate după 13 iunie 2016.

Potrivit procuriorilor,Ion Iliescuşi Gelu Voican Voiculescu ar fi dezinformat în mod direct prin apariţiile televizate şi emiterea de comunicate de presă, contribuind astfel la instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului, și ar fi participat la dezinformarea şi diversiunea exercitate pentru executarea cuplului Ceauşescu şi ar fi acceptat şi asumat politic acte diversioniste comise de unele cadre cu funcţii de conducere din M.Ap.N., fără a interveni pentru stoparea lor.

Iosif Rus ar fi intervenit în noaptea de 22/23.12.1989, fără drept, asupra planului de apărare a Aeroportului Internaţional Otopeni şi ar fi contribuit astfel la moartea a 48 de persoane (40 de militari şi 8 civili), şi la rănirea gravă a altor 15 persoane.

Iar Emil (Cico) Dumitrescu ar fi contribuit în mod direct la manifestarea fenomenului diversionist existent în intervalul 22 – 30 decembrie 1989.